Instanţa supremă amână din nou pronunțarea în cazul introducerii unui prag pentru conducere sub influenţa drogurilor

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat pentru 9 decembrie să se pronunțe asupra deciziei de introducere a unui prag de la care conducerea unei mașini sub influenţa drogurilor intră sub incidenţă penală, similar celui existent în cazul alcoolului.

UPDATE ora 15.22: Instanța Supremă a amânat luni, 11 noiembrie, pronunțarea unei decizii privind necesitatea introducerii unui prag pentru infracţiunea de conducere a unui autovehicul sub influenţa drogurilor pentru data de 9 decembrie 2024, potrivit News.ro.

***

Știrea inițială: Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ÎCCJ a amânat, pe 16 septembrie, luarea unei decizii în acest sens, după ce a primit mai multe sesizări de la instanţe din ţară în cazul unor dosare penale privind conducerea sub influenţa substanţelor psihotrope.

Completul de la Înalta Curte trebuie să decidă dacă pentru sancţionarea penală a unui şofer care conduce sub influenţa unor „substanţe psihoactive” (potrivit art.336 alin. 2 din Codul penal) este suficientă confirmarea prezenţei drogurilor în sânge ori în urină , indiferent de cantitate, sau este necesară stabilirea unui prag al concentraţiei acestei substanţe în corpul uman de la care capacitatea de a conduce vehicule este afectată.

Astfel, în această situaţie, ar fi necesară o analiză toxicologică amănunţită care să ateste că prezenţa substanţelor psihotrope afectează capacitatea de a conduce.

Potrivit articolului 336 din Codul Penal, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

La alineatul 2 al aceluiaşi articol se arată că o pedeapsă similară se aplică şi șoferului aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive.

Șoferi condamnați

Controversele au apărut după ce tot mai mulţi şoferi s-au ales cu dosare penale pentru consum de substanţe interzise la volan, deşi luaseră medicamente uzuale sau spray nazal antialergic.

Reclamanţii susţin că simpla prezenţă a substanţei psihoactive în probele biologice, în cantităţi infime, nu înseamnă că afectează capacitatea oamenilor de a conduce o maşină, astfel că este nevoie de stabilirea unui prag de la care se poate vorbi de o infracţiune, aşa cum este la alcool.

Au existat instanţe din ţară care au dispus condamnarea şoferilor, chiar dacă s-a stabilit că ei nu se aflau sub influenţa acestor substanţe, iar alte instanţe au dat soluţii de achitare.

În practică, au existat situaţii în care examenele clinice, buletinele toxicologice şi expertizele medico-legale au relevat păstrarea capacităţilor de percepţie spaţio-temporale, atunci când valoarea substanţelor psihoactive era foarte mic.

Într-o adresă trimisă în cursul acestui an Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Asociaţia Declic menţionează mai multe chestiuni pe care instanţa ar trebui să le aibă în vedere, între care faptul că existenţa unor substanţe psihoactive în corpul şoferului poate fi rezultatul administrării unor medicamente paracetamol, ibuprofen (Bioflu, Ibusinus) care pot conţine Pseudoefedrină sau Codeină.

Cât timp pot rămâne drogurile în organism

În prezent, legislaţia din România nu prevede o anumită concentraţie pentru răspunderea penală, spre deosebire de consumul de alcool, unde limita pentru răspunderea penală este o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Studiile arată că substanţa psihoactivă poate rămâne în organism chiar şi 30 de zile de la consum.

Potrivit Medlife, un test antidrog se realizează nu doar din urină, ci poate să fie făcut şi din probe de sânge, păr sau prin măsurarea unor substanţe. O altă probă pentru un test antidrog este saliva, dar în acest caz rezultatele vor fi reconfirmate prin analiza unei probe de sânge.

Testul antidrog din urină măsoară, în fapt, prezenţa metaboliţilor drogurilor. În cazul amfetaminei, aceştia pot fi detectaţi 1-2 zile de la ingerarea respectivelor substanţe, iar în cazul canabisului, detectarea este posibilă chiar şi la câteva săptămâni de la expunere.

În sânge, drogurile nu rămân perioadă îndelungată, spre exemplu LSD-ul rămâne doar 3 ore, amfetamina 12 ore, cocaina 48 de ore, dar în urină perioada este mult mai lungă, zile la rând. Spre exemplu, canabisul rămâne în sânge doar câteva ore după consum, dar THC (substanţa activă din canabis) iese din sânge şi din urină chiar şi după 30 de zile. Cel mai mult, astfel de substanţe rămân în păr, în cele mai multe cazuri chiar şi 90 zile de la expunere.