Ucraina, nemulțumită de discuția lui Olaf Scholz cu Putin: „O tentativă de împăciuire” / „Putin nu vrea pace, vrea o pauză”
Ucraina a denunțat prima convorbire telefonică dintre cancelarul german Olaf Scholz și președintele rus Vladimir Putin ca fiind „o tentativă de împăciuire” a Moscovei, informează AFP.
„Conversațiile cu dictatorul rus nu aduc în sine nicio valoare adăugată pentru obținerea unei păci juste”, a afirmat, într-un comunicat de presă purtătorul de cuvânt al diplomației ucrainene, Ghiorghi Tihi, care a cerut „acțiuni concrete și puternice care să-l constrângă la pace, nu convingere și tentative de împăciuire”.
Tihi a mai spus că președintele Putin vede „tentativele de împăciuire drept un semn de slăbiciune”.
Zelenski i-a cerut lui Scholz să nu discute cu Putin
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a atenţionat pe cancelarul german Olaf Scholz să nu vorbească la telefon cu preşedintele rus Vladimir Putin, vineri, afirmând că acest lucru ar scădea izolarea liderului rus şi ar contribui la continuarea războiului, a declarat o sursă de la biroul preşedintelui ucrainean, transmite Reuters, citată de Agerpres.
Sursa de la Kiev a declarat pentru Reuters că Scholz, un aliat apropiat al Ucrainei în războiul cu Rusia, l-a informat în avans pe Zelenski despre planurile sale de a sta de vorbă cu liderul rus.
„Cancelarul i-a spus preşedintelui nostru că intenţionează să vorbească cu Putin. Preşedintele a spus că acest lucru nu ar face decât să-l ajute pe Putin, reducându-i izolarea. Putin nu vrea o pace reală, vrea o pauză”, a indicat sursa.
„A vorbi cu el îi va permite lui Putin să schimbe decorul şi să continue războiul. Nu va aduce pace pentru că Putin nu va face decât să repete minciunile pe care le spune de ani de zile, făcând să pară că nu mai este izolat”, a adăugat sursa.
În convorbirea telefonică de o oră, Scholz a cerut retragerea trupelor ruse din Ucraina şi a reafirmat sprijinul continuu al Germaniei pentru Ucraina, a menţionat purtătorul de cuvânt german.
Berlinul este un susţinător financiar major al Ucrainei şi cel mai mare furnizor de arme, după SUA, al căror viitor sprijin pentru Kiev pare incert, după victoria lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie, mai aminteşte Reuters.