Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai: Primul tur al alegerilor prezidențiale s-a încheiat! Ce știm și ce facem?

Rectorul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, Daniel David, explică, într-o analiză privind rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiele, victoria neașteptată a lui Călin Georgescu – „o surpriză neanticipată în sondajele de opinie”. El atrage atenția și asupra importanței alegerilor parlamentare din 1 decembrie, spunând că acestea nu ar trebui umbrite de scrutinul prezidențial.

Într-o analiză publicată pe blogul său, Daniel David, autor al cărții „Psihologia poporului român”, își începe analiza cu explicația că în România există trei mari bazine electorale: un bazin cu un profil psihocultural colectivist, adică o zonă adesea mai autohtonistă și mai suspicioasă față de instituțiile vestice, un bazin cu un profil psihocultural al individului autonom în fază de emancipare, adesea antisistem, și un bazin cu un profil psihocultural al individului autonom mai emancipat, adesea în conectare instituțională dominantă cu spațiul vestic.

„Un profil psihocultural nu este bun sau rău în sine, dar devine mai funcțional sau nu în funcție de opțiunile geostrategice ale țării”, arată rectorul UBB.

Călin Georgescu „a accesat mai ales bazinele autohtoniste și antisistem”

Cum se explică victoria neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur al prezidențialelor și intrarea acestuia în turul al doilea, alături de Elena Lasconi?

Daniel David spune că trebuie analizat de ce nu s-a văzut în sondaje amploarea lui Călin Georgescu – „o surpriză neanticipată” – și arată că acesta a accesat mai ales bazinele electorale autohtoniste și antisistem.

În ceea ce o privește pe Elena Lasconi, rectorul UBB arată că aceasta nu vine ca o mare surpriză și că a reușit să adune voturi din toate cele trei zone electorale.

„Simion a devenit se pare prea instituțional și chiar prea european pentru unele bazine electorale”

De ce au ratat intrarea în turul al doilea Ciolacu, Simion sau Ciucă?

Explicațiile lui Daniel David:

• „Domnul Ciolacu este perceput ca om al „sistemului” politic, având suport mare mai ales în zona mai autohtonistă și parțial în zona emancipată (de stânga europeană). (…)
• Domnul Simion a devenit se pare prea instituțional și chiar prea european (fie și suveranist) pentru unele bazine electorale (mai autohtoniste și antisistem); deși a capitalizat mult și bine aici – în zona autohtonistă și antisistem –, alții au capitalizat mai mult! Dar cred că, totuși, partidul AUR a avut de câștigat din această candidatură.
• Domnul Ciucă ar fi trebuit să participe la dezbaterea prezidențială (organizată de Digi24, în parteneriat cu UBB -n.r.) și să ia „steagul dreptei” dacă ar fi fost să aibă o șansă, știind deja cum stă în estimări. Cineva i-a spus altceva și asta a ieșit! Lucru aparent ciudat de la un candidat al unui partid cu scoruri destul de bune la europarlamentare și la alegerile locale. Și asta trebuie analizat științific, deși faptul că a fost candidatul de tip „sistem”, ca domnul Ciolacu, fără o profilare adecvată nici măcar aici, cred că este unul dintre factorii principali care explică eșecul”.

„Acum am fost confruntați cu subestimarea majoră a unui candidat”

David mai spune că specialiștii trebuie „să analizeze rezultatele companiilor de sondaje de opinie pentru a semnaliza oamenilor care sunt mai predispuse să facă mascat formare de opinie, în loc de sondaj de opinie”:

„Sigur că toți care folosim statistica știm că vorbim de estimări (ex. prin praguri de semnificație, intervale de încredere, mărimi ale efectului), inevitabil cu o anumită zonă de eroare, dar, dincolo de aceste limite, acum am fost confruntați cu subestimarea majoră a unui candidat (domnul Georgescu) și, în unele sondaje, cu discrepanțe prea mari între rezultatele sondajelor de opinie și realitate și chiar cu discrepanțe prea mari între sondaje. Pot fi explicații clare și justificate (așa cum am spus: numărul mare de nehotărâți, refuzuri de a răspunde, neaccesarea diasporei etc.) și/sau situații în care misiunea de sondaj de opinie a fost înlocuită cu cea de formare mascată de opinii electorale; dar acest lucru trebuie clarificat, iar concluziile comunicate oamenilor”.

Rectorul UBB mai atrage atenția că alegerile prezidențiale nu trebuie să umbrească alegerile parlamentare și „trebuie să ne focalizăm și asupra lor, ca mecanisme fundamentale ale democrației”.