România, pe lista țărilor europene unde procesele în justiție sunt tot mai folosite ca formă de intimidare a jurnaliștilor și activiștilor

Firmele și politicienii recurg la intimidarea juridică pentru a reduce la tăcere vocile disidente, iar multe cazuri nu sunt raportate. România se află la nivel cu Italia, Sebia și Turcia, unde astfel de acțiuni sunt tot mai numeroase, a constatat un nou raport publicat luni de Coaliția Împotriva SLAPP, citat de Politico.

Practica de a folosi procese pentru a reduce la tăcere jurnaliștii, activiștii și organizațiile de supraveghere publică este în creștere în Europa, se arată în raportul Coaliției împotriva SLAPP.

Între 2010 și 2023, 1.049 de procese strategice împotriva participării publice, cunoscute sub numele de SLAPP, au fost intentate în 41 de țări europene, 166 fiind intentate numai în 2023, potrivit raportului anual al Coaliției împotriva SLAPP, în colaborare cu Fundația Daphne Caruana Galizia.

Termenul SLAPP se referă la cazurile depuse de subiecți puternici, cum ar fi corporații, oficiali publici și oameni de afaceri de profil înalt, împotriva unor persoane sau ONG-uri care și-au exprimat o poziție critică asupra unei probleme de interes social sau politic.

România, în topul țărilor unde se folosește intimidarea juridică față de jurnaliști

Dintre cele 41 de țări analizate, România, Italia, Serbia și Turcia au înregistrat cea mai răspândită utilizare a proceselor strategice. Reporterii continuă să fie ținta principală a unor astfel de cazuri, urmați de instituțiile media, editorii, activiștii și ONG-urile.

În 2023, aproape jumătate dintre astfel de procese (42,5%) au fost intentate de întreprinderi și oameni de afaceri, în timp ce politicienii au fost responsabili pentru mai mult de o treime (35,5%).

„Este cu adevărat îngrijorător faptul că peste o treime din aceste cazuri sunt intentate de politicieni”, a declarat Emma Bergmans, consilier principal pentru politici și advocacy la Free Press Unlimited, o organizație internațională pentru libertatea presei.

Când politicienii se implică, provoacă „polarizare și înrăirea societății”, a adăugat ea.

Majoritatea proceselor au avut ca scop suprimarea vocilor care au expus corupția și problemele de mediu.

Raportul din 2024 nu a luat în considerare cazurile de cenzură de stat sau cele în care procesul este inițiat de autoritatea publică, ci doar cazurile prezentate de o parte privată, a declarat Martina Urso, ofițer principal de operațiuni la Fundația Daphne Caruana Galizia și unul dintre autorii raportului.

Calomnii, amenințări și atacuri fizice

Victimele nu raportează întotdeauna astfel de cazuri împotriva lor din cauza constrângerilor de timp și de bani sau a fricii de represalii.

„SLAPP sunt adesea însoțite de alte tactici de intimidare, cum ar fi campanii de defăimare, amenințări și atacuri fizice”, a declarat Bergmans. Recursul victimelor este inadecvat, iar încercările de a limita utilizarea SLAPP nu sunt suficient de puternice, spun experții.

În martie 2024, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o directivă prin care jurnaliştii, organizaţiile media, apărătorii drepturilor omului, activiştii, cercetătorii şi artiştii vor fi protejaţi în UE de acţiunile strategice în justiţie împotriva mobilizării publice.

Directiva prevede garanţii pentru victimele SLAPP, inclusiv posibilitatea de a solicita respingerea unei reclamaţii vădit nefondate, într-un stadiu cât mai devreme posibil.

Cu toate acestea, nu este suficientă. Una dintre limitările acesteia, a explicat Martina Urso, este că ia în considerare doar cazurile transfrontaliere și nu cazurile interne.