Pe rețelele sociale, problemele cu tiroida par clare, la fel și soluțiile: valorile mari ale anticorpilor tiroidieni „se tratează“ cu o dietă fără gluten și câteva suplimente promit să regleze echilibrul hormonal. Mulți dintre cei la care ajung astfel de informații urmează aceste recomandări, dar realitatea, spune dr. Anca Sirbu, medic endocrinolog în cadrul Clinicii MedLife Panduri, este mult mai nuanțată. Într-un amplu interviu pentru HotNews, dr. Sîrbu explică de ce anticorpii tiroidieni (de exemplu, ATPO) crescuți nu înseamnă automat un diagnostic de boală, de ce dieta fără gluten nu vindecă tiroida și ce face cu adevărat seleniul – singurul supliment susținut de studii serioase.
De departe, patologia tiroidiană ocupă primul loc în cabinetul de endocrinologie. Iar dintre toate afecțiunile tiroidiene, tiroidita cronică autoimună (Hashimoto), cu sau fără hipotiroidie, este cea mai frecventă.
„Pacienții sunt obosiți, astenici, au tulburări de concentrare. Deși dorm suficient, se trezesc dimineața tot obosiți și nu pot să-și susțină optim activitatea. Acea ceață mentală, despre care se tot vorbește în ultimul timp“, descrie dr. Sirbu tabloul clasic al pacientului cu hipotiroidie. La femei, pot apărea și tulburări menstruale, iar în cazuri rare, afecțiunea poate influența chiar fertilitatea.
Un alt grup frecvent de pacienți vine pentru monitorizarea nodulilor tiroidieni. „Nodulii sunt foarte frecvent întâlniți în populația generală, mai ales la femei de peste 40 de ani. Aproximativ una din două paciente are noduli, deci în jur de 50%. Dar cei mai mulți sunt benigni și necesită doar monitorizare“, explică medicul. Monitorizarea se face, de regulă, la 6-12 luni inițial, iar ulterior intervalul este stabilit individual, în funcție de dimensiunea și caracteristicile nodulilor.
Cum influențează hormonii dispoziția?
Există o influență clară între anumite dezechilibre hormonale și problemele de dispoziție, spune dr. Sîrbu. Atât hipotiroidia, cât și hipertiroidia pot fi asociate cu tulburări de dispoziție sau pot agrava stări preexistente.
„Sunt mulți pacienți care ajung la endocrinolog pentru o evaluare hormonală, la recomandarea medicului psihiatru“, spune dr. Sîrbu. Funcția tiroidiană face parte din screeningul inițial la pacienții cu tulburări anxioase sau depresive. Vestea mai puțin bună: echilibrarea tratamentului tiroidian nu rezolvă singură problema. „Starea pacientului anxios sau depresiv care are și dezechilibre hormonale se poate ameliora, dar de cele mai multe ori, necesită și terapie asociată psihiatrică“, precizează medicul endocrinolog.
Ce înseamnă cu adevărat ATPO crescut
Valorile anticorpilor tiroidieni reprezintă un subiect care generează un număr foarte mare de postări și reacții pe rețelele sociale. „#Hashimoto’s disease“ sau „#Hashimoto diet plan“ au mii de rezultate doar pe TikTok. Prevalența tiroiditei Hashimoto, diagnostic care se pune pe baza valorilor crescute ale anticorpilor tiroidieni (de exemplu, ATPO), este estimată la 5%-10% din populație, fiind mai frecventă la femei, potrivit datelor recente. Mulți dintre cei care primesc acest diagnostic ajung să-și atribuie multe simptome – probleme cu greutatea, balonare, oboseală, incapacitate de concentrare, piele uscată – valorilor crescute ale anticorpilor.
Dr. Sîrbu spune, însă, că „diagnosticul de tiroidită autoimună înseamnă că avem prezența anticorpilor în sânge. Dar sunt persoane care au acești anticorpi și nu fac niciodată hipotiroidie și nu au nevoie de tratament“.
Mai mult, valoarea exactă a ATPO-ului nu este relevantă clinic. „Nu avem un marker care să ne ajute să știm când se va produce boala sau dacă se va produce. Cel care are ATPO 37 și cel care are 1.000 au ambii tiroidită autoimună. Dar nu știm că cel cu valoare mai mică va face mai târziu hipotiroidia“, exemplifică medicul endocrinolog.
Sistemul imunitar este dinamic: anticorpii pot crește în contextul oricărei inflamații sau infecții și pot scădea în stări de imunosupresie. „Nu are nicio relevanță valoarea acestora după stabilirea diagnosticului. Ne interesează la șase luni monitorizarea funcției – TSH și FT4 – și, în cazul în care apar dezechilibre hormonale, atunci intervenim medicamentos.“
Concluzia pe care insistă medicul este că, dacă ați descoperit că aveți ATPO crescut, nu este necesar niciun tratament în absența unei disfuncții tiroidiene documentate. Tot ce fac, de fapt, postările legate de tiroidita Hashimoto care nu au dovezi științifice în spate este să să alimenteze anxietatea. Recomandarea specialistei este ca, după ce ați obținut rezultate mărite ale ATPO, să mergeți la medicul endocrinolog, faceți o ecografie tiroidiană cel puțin o dată și monitorizați funcția la șase luni – prin evaluarea TSH și FT4.
Mitul glutenului și alte recomandări legate de dietă, fără dovezi
Unul dintre cele mai răspândite mituri pe care le întâlnește dr. Sîrbu în rândul pacienților este convingerea că dieta fără gluten ajută tiroida. „Dacă nu este asociată boala celiacă, nu se recomandă dieta fără gluten în patologia tiroidiană autoimună“, spune medicul.
Boala celiacă este o afecțiune digestivă relativ rară, diagnosticabilă prin analize specifice (anticorpi dozați în sânge). „Dieta este medicament, într-adevăr, în boala celiacă, însă nu s-a dovedit o legătură între dieta fără gluten și tiroidita Hashimoto“, subliniază medicul endocrinolog.
Problema este că mulți oameni cu ATPO crescut, fără disfuncție tiroidiană reală, caută soluții pe internet și ajung la această dietă. Se simt deja bolnavi din cauza diagnosticului în sine, ceea ce amplifică simptomele percepute.
Ce face de fapt seleniul – singurul supliment cu bază științifică solidă
Dintre toate suplimentele pe care pacienții le iau pentru tiroidă, seleniul este singurul cu studii serioase în spate. „S-a demonstrat clar că scade titrul de anticorpi“, spune dr. Sîrbu.
Dar și aici există o nuanță importantă: „Nu avem dovezi clare că, dacă a scăzut nivelul de anticorpi, pacienții nu vor face hipotiroidie, adică nu ajung să necesite tratament medicamentos“, subliniază medicul.
Dr. Sîrbu îl recomandă în cazuri selectate: pacienți cu simptome ușoare, nespecifice, cu TSH la limita superioară a normalului, fără să fie necesară terapia de substituție. „După 3-6 luni, repetăm analizele și vedem evoluția clinică.“ Nu recomandă suplimentele cu seleniu luate la întâmplare, după ureche, și insistă că este mai important să obții seleniu din alimentație decât din suplimente.
Mitul numărul unu în endocrinologie: „După diagnostic, am început să mă îngraș“
„De departe, cel mai vehiculat mit în endocrinologie este «Mă îngraș de la gland㻓, spune dr. Sîrbu. Realitatea este că pacienții cu hipotiroidie pot acumula 2-3 kilograme în plus, dar exclusiv din retenție de apă. Odată echilibrată funcția tiroidiană, acestea se elimină. „Surplusul de kilograme și obezitatea nu sunt cauzate de tiroidă“, accentuează medicul endocrinolog.
Fiicele care își duc mamele la control endocrinologic
Un fenomen pe care dr. Sîrbu îl observă în cabinet este că tinerii se monitorizează mai atent și depistează rapid o eventuală tiroidită autoimună (Hashimoto) sau alte probleme cu tiroida. Cunoscut fiind faptul că pentru o parte dintre ele componenta genetică este importantă, tot mai multe paciente își aduc mamele la control. „De cele mai multe ori, am găsit ori noduli tiroidieni, ori o tiroidită autoimună. Dar nu cu o hipotiroidie manifestă clinic sever – ci cu simptome nespecifice, cu care au trăit ani de zile.“
***
Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.
La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.
Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.
Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.
Articol susținut de MedLife