Autoritățile estimează o creștere economică de 2,5% în 2025 și curs de schimb de peste 5 lei/euro. Pe această prognoză urmează să se construiască bugetul
România ar putea avea o creștere economică de 1% în 2024, conform noilor prognoze ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP). Practic, estimarea a fost redusă de la 2,5% când anticipa în vară.
În ceea ce privește anul viitor, instituția se așteaptă la 2,5%, PIB-ul nominal urmând a urca la 1.912 miliarde lei. De precizat că pe aceste prognoze se realizează bugetul de Stat și rectificările. Având în vedere că documentul s-a publicat în decembrie, aceste cifre vor fi folosite de Ministerul de Finanțe la realizarea bugetului de Stat pe 2025.
În ceea ce privește deficitul comercial, CNSP estimează o creștere de la 33,4 miliarde euro în 2024, la 35,9 miliarde euro în 2025.
Inflația pentru anul următor este estimată la 3,8% la finalul anului, ușor peste prognoza BNR de 3,5% cu un interval de incertitudine de +/-2,3 puncte procentuale.
De precizat că pentru finalul anului 2024, CNSP estimează 5%, iar BNR: 4,9%. În noiembrie, conform datelor INS, s-a ridicat la 5,11%.
Cursul de schimb mediu estimat de autorități pentru 2025 este de 5,01 lei/euro.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) prognozează pentru 2025 un număr mediu de salariați de 5,475 milioane, în creștere de la 5,412 milioane în 2024, în timp ce câștigul salarial mediu net ar urca la 5.355 lei/lună (de la 5.047 lei).
Ce măsuri fiscale sunt așteptate în cursul anului 2025
Guvernul și-a asumat la Bruxelles, prin Planul Bugetar Structural Național pe Termen Mediu creșterea veniturilor cu 1,1% din PIB în 2025.
Astfel, conform acelui document, în primul trimestru al anului ar urma să se adopte o modificare legislativă prin care facilitățile din construcții să se elimine treptat. Acum angajații din acel sector sunt scutiți de impozit pe venit. Facilitate similară este și în zona agriculturii și industriei alimentare, dar în acel plan nu se menționează aceste sectoare.
De asemenea, până la finalul anului 2025 o să apară e-Proprietatea care înseamnă, în principiu, majorarea impozitelor pe proprietate, lucru ce ar urma să intre în vigoare din 2026.
O altă măsură, care nu are momentan un termen, încă sunt discuții cu reprezentanții Comisiei Europene, este legată de scăderea pragului la microîntreprinderi. Autoritățile române consideră că jalonul a fost îndeplinit.
Numărul firmelor plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor a scăzut cu 17% de la începutul anului, conform datelor ANAF, ajungând la 409.381.
La finalul anului trecut era de 495.448, iar în 2022 se ridica la 912.875.
România și-a asumat în PNRR o „diminuare graduală a numărului de contribuabili care beneficiază de acest regim fiscal, după cum urmeaza: scădere de 15% în primul an, scădere de 33% în anul 2, scăderea cu 33% în anul 3”.
Astfel, în primul an (2023), scăderea a fost de 45,7%, iar în acest an (2024) de 17%, dar este vorba despre datele la jumătatea anului.
Noile majorări de impozite și taxe urmează a fi adoptate de Guvern după primul trimestru din 2025, acum fiind așteptate propunerile Băncii Mondiale.
Scenariile de reformă fiscală elaborate de Banca Mondială vor avea în vedere:
- actualizarea regulilor de impunere/ bazei de impozitare/ sistemului de facilități fiscale pentru impozitul pe profit;
- în domeniul impozitului pe veniturile obținute de persoanele fizice și contribuțiile sociale obligatorii, va fi avută în vedere:
– revizuirea/ajustarea sistemului deducerilor personale specifice impozitului pe venit pentru perioada de prognoză 2025-2031;
– revizuirea/actualizarea sistemului de impunere a veniturilor realizate de persoanele fizice, precum și revizuirea facilităților fiscale acordate la plata impozitului pe venit;
– revizuirea/reevaluarea reglementărilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice, precum și revizuirea facilităților fiscale/excepțiilor/regulilor specifice în cazul contribuțiilor sociale obligatorii;
- revizuirea/actualizarea prevederilor legale din domeniul TVA
- revizuirea/actualizarea prevederilor privind sistemul de accizare pentru a asigura punerea acestuia în acord cu obiectivele stabilite potrivit jalonului 207 din PNRR;
- revizuirea mecanismului de impozitare pentru clădiri și terenuri, operaționalizarea în cadrul MF a structurii de specialitate dedicate implementării modelului de evaluare specific pentru impozitarea proprietăților imobiliare, precum și dezvoltarea și operaționalizarea Sistemului informatic pentru evaluarea proprietăților care fac obiectul impozitării proprietății.