New York Times: Votul anulat din România oferă un cadou propagandei din Rusia. „Din punct de vedere istoric, nu este niciodată o idee bună să anulezi alegerile”

Statele occidentale au salutat anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România, câștigate de ultranaționalistul Călin Georgescu, dar chiar și criticii săi spun că decizia ridică întrebări îngrijorătoare cu privire la democrația românească, scrie New York Times.

Atunci când România a anulat luna aceasta primul tur al alegerilor prezidențiale câștigat de un candidat ultranaționalist cu un discurs favorabil Moscovei, mulți occidentali au aplaudat ceea ce ei au numit o „soluție” pentru un proces democratic care nu a funcționat cum trebuie.

Prin decizia de reluare a alegerilor însă, Curtea Constituțională a României a oferit un cadou propagandei Rusiei, scrie New York Times, care subliniază că Moscova a ironizat de mult timp angajamentul declarat al Occidentului față de democrație, considerându-l un simulacru care se aplică doar atât timp cât „cei buni” sunt cei care câștigă.

Rusia a și reacționat de altfel.

„Sunt sigur că toate aceste jocuri sunt perfect de înțeles pentru orice observator mai mult sau mai puțin obiectiv”, a declarat ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, după decizia din 6 decembrie a instanței române. Ambasada Rusiei la București a postat comentariile batjocoritoare ale lui Lavrov pe site-ul său.

Elon Musk, care a preluat punctele de vedere ale Rusiei cu privire la războiul din Ucraina, a intervenit și el, interpretând greșit decizia unanimă a Curții Constituționale ca fiind diktatul unui singur judecător, scrie New York Times.

„Cum poate un judecător să anuleze alegerile și să nu fie considerat un dictator?”, a spus el pe rețelele sociale săptămâna trecută.

„Cum poate fi corect să invalidezi buletinele de vot ale alegătorilor la jumătatea unui scrutin?”

Chiar dacă Lavrov și Musk sunt adesea acuzați că promovează teorii ale conspirației, comentariile lor au ridicat o întrebare care i-a îngrijorat și pe criticii Rusiei, notează cotidianul american. Iar aceasta este: Cum poate fi corect să invalidezi buletinele de vot ale alegătorilor la jumătatea unui scrutin?

Curtea a ordonat reluarea votului după ce Călin Georgescu a uimit principalele partide politice câștigând primul tur al cursei prezidențiale din 24 octombrie, scrie New York Times. Instanța a intervenit cu doar două zile înainte de un al doilea tur de scrutin pe care Georgescu părea bine poziționat pentru a-l câștiga.

Curtea a lăsat la latitudinea guvernului alegerea unei date pentru organizarea de noi alegeri, dar acest lucru a însemnat așteptarea formării unui nou guvern în urma alegerilor parlamentare separate de la 1 decembrie.

Chiar și centriștii au criticat intervenția Curții Constituționale, observă cotidianul american, arătând spre USR.

Elena Lasconi, rivala lui Georgescu în turul doi anulat, a calificat decizia drept „ilegală” și a declarat că aceasta „zdrobește însăși esența democrației – votul”.

Curtea Constituțională și-a justificat decizia surprinzătoare în mare parte pe baza unor rapoarte declasificate ale serviciilor de informații care indică un posibil amestec al Rusiei și pe baza dovezilor că o avalanșă de clipuri TikTok în sprijinul lui Georgescu, candidatul ultranaționalist, „ar fi putut fi coordonată de un actor statal”.

Curtea a declarat că alegerile au fost afectate „de numeroase nereguli și încălcări ale legislației electorale” care „au denaturat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni” și „au subminat egalitatea de șanse a concurenților electorali”.

Expert: „Curtea Constituțională a intrat într-o zonă gri, pășind în domeniul politic”

Richard Nash, un fost diplomat britanic care lucrează în calitate de consilier la Fundația Internațională pentru Sisteme Electorale, un grup de cercetare și consultanță din Washington, a declarat că instanța a acționat în limitele competențelor sale în temeiul Constituției României.

Dar, a adăugat el pentru New York Times, „a intrat într-o zonă gri, pășind în domeniul politic”. Instanțelor, a mai spus el, „nu le place să facă acest lucru foarte des”, deoarece le expune la acuzații de părtinire politică.

Utilizarea informațiilor oferite de serviciile secrete ca probe, a adăugat el, „este foarte problematică”, dar a devenit comună în ultimii ani, pe măsură ce guvernele occidentale lucrează „pentru a contracara dezinformarea și amenințările hibride” care implică puteri străine precum Rusia.

Lipsa de dovezi solide care să indice Moscova

Documentele serviciilor de informații făcute publice de România nu au furnizat nicio dovadă a unui rol al Rusiei, ci doar observația că „Rusia are o istorie de interferență în procesele electorale ale altor state” și afirmații vagi că ceea ce s-a întâmplat în România a fost „similar” cu interferența electorală bine documentată a Rusiei în Moldova vecină.

New York Times observă de asemenea că întrebările privind rolul Rusiei s-au intensificat săptămâna trecută, după ce o publicație de știri de investigație respectată – Snoop – a relatat că o campanie TikTok care a sfârșit prin a ajuta candidatul ultranaționalist fusese inițial plătită de PNL, probabil pentru a lua voturi de la un alt candidat de extremă dreapta.

Lipsa de dovezi solide care să indice Moscova, a declarat pentru New York Times Anton Șehovțov, un politolog ucrainean care a studiat și a avertizat de ani de zile împotriva amestecului Rusiei în alegeri, a sugerat că decizia instanței române „pare să fi fost motivată de nemulțumirea că candidatul «greșit» a ieșit victorios în primul tur”.

„Din punct de vedere istoric, nu este niciodată o idee bună să anulezi alegerile”

În orice caz, scrie cotidianul american, decizia Curții plasează România într-un grup restrâns de țări, majoritatea în curs de dezvoltare din America Latină, Africa și Asia, care au anulat alegerile în timpul procesului electoral.

Rezultatele alegerilor au fost rareori anulate până acum în Europa, cu excepția țărilor ocupate de Armata Roșie după cel de-al Doilea Război Mondial, cum ar fi Ungaria, unde alegătorii au respins candidații comuniști pentru Parlament la alegerile din 1945, dar apoi alegerea lor a fost invalidată când mulți dintre învingători au fost arestați. (Comuniștii din România, notează New York Times, au evitat ca partea „greșită” să câștige primele alegeri postbelice din țara lor în 1946: și-au arestat adversarii înainte de vot).

Un caz recent rar de anulare a unui scrutin european a avut loc în Austria în 2016. Curtea Constituțională a Austriei a anulat rezultatul unui vot prezidențial pierdut la limită de un candidat al partidului de extremă dreapta, care a contestat înfrângerea argumentând că buletinele de vot prin corespondență au fost numărate în mod necorespunzător. O repetare rapidă a votului cu aceiași candidați a confirmat rezultatul inițial.

În afara Europei, alegerile au fost anulate mult mai frecvent, adesea ca urmare a unei lovituri de stat militare, așa cum s-a întâmplat în Myanmar în 2021 și în Algeria în 1992.

Consecințele au fost de cele mai multe ori grave, implicând adesea ani de conflict, a declarat Martin Evans, profesor de istorie la Universitatea Sussex din Marea Britanie și coautor al unei cărți despre tulburările provocate de alegerile anulate din Algeria în 1992, „Algeria: Anger of the Dispossessed”.

„Din punct de vedere istoric, nu este niciodată o idee bună să anulezi alegerile”, a declarat el pentru New York Times.

„Oamenii se simt privați de drepturi”

Georgescu, care a pus creștinismul ortodox în centrul campaniei sale electorale, a acuzat Curtea Constituțională că merge împotriva voinței lui Dumnezeu și săptămâna trecută a avertizat că judecătorii vor fi supuși la „pedepse lungi cu închisoarea” dacă nu revin asupra deciziei de anulare a alegerilor.

Profesorul Evans a declarat că România, în calitate de membră a Uniunii Europene, a fost în general strict constrânsă să respecte normele democratice.

Cu toate acestea, oficialii de la Bruxelles au păstrat până acum tăcerea cu privire la votul anulat din România, insistând asupra faptului că modul în care statele membre gestionează alegerile este responsabilitatea lor.

Acest lucru contrastează cu criticile lor vehemente la adresa a ceea ce Uniunea Europeană consideră a fi alegerile fraudate din octombrie din fosta republică sovietică Georgia, în care forțele proeuropene au pierdut în fața partidului de guvernământ din ce în ce mai apropiat de Moscova.

Unele state europene au aplaudat răspunsul României la neregulile electorale.

Ministrul afacerilor externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a salutat decizia instanței, declarând pe X că „democrația a prevalat” deoarece „s-a găsit o soluție în conformitate cu Constituția României”. Oficialii din Germania, statele baltice și alte țări au exprimat același punct de vedere.

Cu toate acestea, multe persoane din România au rămas neliniștite.

Diana Mardarovici, o politiciană din cadrul Partidului Național Liberal, a declarat că este „ușurată” de faptul că temerile că un ultranaționalist va deveni președinte au fost înlăturate. Dar a adăugat: „Sunt foarte îngrijorată de precedentul pe care îl creează” decizia.

Alegătorii, a spus ea, i-au acordat victoria în primul tur lui Georgescu, deoarece „ne-am pierdut încrederea”. Anularea victoriei sale, a adăugat ea, înseamnă că „acum am pierdut și mai multă încredere. Oamenii se simt privați de drepturi”.