Serghei Lavrov susține că Franța a cerut repetat Rusiei un dialog privind războiul din Ucraina, chiar fără participarea Kievului / Rusia, ”gata să asculte” propunerile Occidentului

Șeful diplomației ruse, citat de cotidianul Kommersant, a spus că Franța a trimis în mod constant Moscovei invitații de a discuta, la început fără Ucraina. Lavrov spune că Rusia e interesată de un dialog cu Vestul.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat joi că Franța a abordat în mod repetat Rusia prin canale neoficiale, oferindu-se să stabilească un dialog privind conflictul ruso-ucrainean fără participarea Ucrainei.

Potrivit acestuia, Moscova nu a refuzat contactele și a fost „gata să asculte” propunerile autorităților occidentale. Cu toate acestea, el a considerat comportamentul Parisului, în general, drept unul ambiguu.

„Colegii noștri francezi au o astfel de dorință de a juca un rol proactiv într-o varietate de probleme, iar noi salutăm acest lucru, dar care este rezultatul unor astfel de inițiative și cât de sinceră este dorința de a juca un rol pozitiv, nu știu”, a declarat Serghei Lavrov într-un interviu acordat presei ruse și străine.

„De mai multe ori, prin canale închise, colegii noștri francezi au cerut: haideți să ajutăm, haideți să stabilim un dialog privind problema ucraineană. Apropo, fără nicio Ucraină, doar un dialog privind chestiunea ucraineană, ca și cum ar încălca principiul pe care Occidentul îl repetă constant că «niciun cuvânt despre Ucraina fără Ucraina»”, a declarat ministrul.

În același timp, Franța antrenează militari ucraineni pe teritoriul său și pledează pentru trimiterea unui contingent european în Ucraina, a menționat el. „Un astfel de comportament ambiguu nu inspiră dorința de a lua în serios ceea ce se întâmplă la inițiativa colegilor noștri francezi”, a spus Lavrov.

Planul lui Macron

Parisul, care nu a reacționat deocamdată la declarațiile lui Lavrov, a fost destul de activ în ultimele săptămâni, în discuțiile privind posibila soluționare a conflictului din Ucraina, așa cum a fost și la începutul războiului pe scară largă, când Macron a discutat în mai multe rânduri cu Vladimir Putin, fără rezultat.

Potrivit Reuters, statele europene au început să discute în ultimele săptămâni despre trimiterea de trupe în Ucraina, în eventualitatea unei încetări a focului sau a unui acord de pace, iar discuțiile pe această temă, aflate într-un stadiu incipient, au fost conduse de Franța.

Oficial, liderii europeni au insistat că se concentrează pe creșterea ajutorului militar și economic pentru Kiev și nu văd niciun semn că Putin este pregătit să negocieze. Cu toate acestea, în spatele scenei, unii oficiali analizează modul în care statele europene ar putea oferi garanții de securitate Ucrainei, inclusiv prin intermediul unei forțe de zeci de mii de soldați pe teritoriul ucrainean.

Marile state europene precum Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie ar putea forma cea mai mare parte a forței, au spus oficialii citați de Reuters. O astfel de forță, observă analiștii, ar crește însă riscul unei confruntări directe cu Rusia și ar pune armatele europene sub presiune.

Macron s-a confruntat deja cu reacții negative pentru că a insistat asupra acestei chestiuni, având în vedere sensibilitatea politică a trimiterii de trupe într-o astfel de misiune.

După discuțiile cu președintele francez de la mijlocul lunii decembrie, prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că Varșovia nu intenționează să se alăture unei astfel de forțe. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că Berlinul ar juca probabil un rol în asigurarea unei încetări a focului, dar că este mult prea devreme pentru a spune ce fel de forță ar fi necesară.

Macron: O pace care să țină cont de interesele Ucrainei

Pe 12 decembrie, Macron a declarat la Varşovia că trebuie „găsită o cale” spre pace în Ucraina, „care să ţină cont de interesele Kievului şi ale europenilor”.

„Nimeni nu poate discuta pentru ucraineni în numele lor despre concesii care să fie făcute, despre puncte care să fie prevăzute. Ucrainenii sunt cei care trebuie să o facă, însă nu poate exista securitate în Europa fără europeni”, a declarat Macron alături de prim-ministrul polonez Donald Tusk.

Apelul lui Macron a venit după o discuție în trei la Paris cu Volodimir Zelenski și președintele ales al SUA Donald Trump.

După acel moment, Zelenski a descris discuțiile trilaterale drept „bune și productive” și a spus că liderii au discutat despre situația de pe teren din Ucraina și despre posibilitatea unei „păci juste”.

„Am vorbit despre oamenii noștri, despre situația de pe câmpul de luptă și despre o pace justă pentru Ucraina. Cu toții dorim să punem capăt acestui război cât mai repede și cât mai corect posibil”, a scris liderul ucrainean pe Telegram

Lavrov: Rusia nu vrea un armistițiu slab

Lavrov a mai declarat joi că Rusia nu vede rostul unui amistițiu slab, și că dorește un acord obligatoriu din punct de vedere juridic pentru o pace durabilă care să asigure securitatea Rusiei și a vecinilor săi.

„Un armistițiu este o cale spre nicăieri”, a declarat Lavrov, adăugând că Moscova suspectează că un armistițiu atât de slab ar fi pur și simplu folosit de Occident pentru a reînarma Ucraina.

„Avem nevoie de acorduri juridice finale care să stabilească toate condițiile pentru asigurarea securității Federației Ruse și, desigur, a intereselor legitime de securitate ale vecinilor noștri”, a declarat Lavrov.

El a adăugat că Moscova dorește ca documentele juridice să fie redactate astfel încât să asigure „imposibilitatea încălcării acestor acorduri.”