Germania, Franţa şi Polonia menţionează „posibilitatea unor noi alegeri” în Georgia. Ce au cerut guvernului de la Tbilisi

Germania, Franţa şi Polonia, o trilaterală cunoscută şi sub numele de „Triunghiul de la Weimer”, au menţionat marţi, într-un comunicat comun, „posibilitatea unor noi alegeri” în Georgia ca una dintre măsurile de ieşire din criza politică şi au cerut actualului guvern să iniţieze un „dialog naţional”, relatează AFP, citată de News.ro

Miniştrii de externe ai celor trei ţări au cerut, într-un comunicat de presă comun emis la Berlin, „punerea în aplicare a recomandărilor şi standardelor OSCE” (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) pentru Georgia, care includ „posibilitatea unor noi alegeri”.

De asemenea, Germania, Franţa şi Polonia fac apel la „autorităţile georgiene să se angajeze într-un dialog naţional cu toate părţile interesate relevante pentru a găsi o cale de ieşire din situaţia actuală şi pentru a restabili încrederea publică în democraţia georgiană”.

Ei invită autorităţile de la Tbilisi să studieze aceste recomandări „în cadrul unui dialog serios cu toate forţele politice şi reprezentanţii societăţii civile”.

Raportul OSCE din 20 decembrie a confirmat „îngrijorările” celor trei ţări europene „cu privire la integritatea procesului electoral” de la 26 octombrie, arată Berlinul, Parisul şi Varşovia. Raportul OSCE evidenţiază „nereguli generalizate”, afirmă cele trei cancelarii, pentru care „alegerile nu au respectat standardele aşteptate de la un candidat la UE”.

Criza politică din Georgia

Statul din Caucaz a fost aruncat într-o criză politică după alegerile legislative din octombrie în care partidul la putere Visul Georgian a fost dat câştigător, dar opoziţia prooccidentală a denunţat nereguli grave.

Decizia autorităţilor de a suspenda procesul de aderare la UE până în 2028 a turnat gaz peste foc, provocând mai multe săptămâni de manifestaţii proeuropene, dintre care unele au fost dispersate de poliţie.

În total, peste 400 de persoane au fost arestate, inclusiv lideri ai opoziţiei, iar zeci de agenţi de poliţie au fost răniţi.

Ulterior, parlamentul a aprobat noi restricţii radicale privind protestele, majorând amenzile pentru participanţi şi organizatori şi interzicând acoperirea feţei, focurile de artificii şi laserele utilizate pentru a orbi poliţiştii.

Parlamentarii georgieni l-au ales pe 14 decembrie pe fostul fotbalist Mihail Kavelaşvili, un ultraconservator şi o figură loială guvernului, drept președinte al țării, în locul prooccidentalei Salome Zurabișvili. Votul a fost dat pe fondul unor noi proteste antiguvernamentale majore.

Visul Georgian, acuzat de criticii săi că a luat-o pe calea autoritarismului, dezminte orice fraudă la legislative şi acuză opoziţia că vrea să provoace o revoluţie, care ar fi finanţată din străinătate.