"Menopauza e normală, dar asta nu înseamnă că este normal să suferim!" Mituri și adevăruri, explicate de Dr. Anda Vizitiu, de la Centrul de expertiză în managementul menopauzei Timișoara

În mod firesc, după vârsta de 45 de ani, în cazul majorității femeilor se instalează menopauza. Cuvântul e unul care sperie, deși n-ar trebui să fie așa, pentru că menopauza nu e o boală, ci e o etapă firească de viață. E adevărat, manifestările ei pot fi deranjante, dar asta nu înseamnă că ar trebui să suferim, deoarece avem la îndemână tratamente eficiente, spune dr. Anda Vizitiu, medic primar endocrinolog de la Centrul de expertiză în managementul menopauzei de la Policlinica Banat din Timișoara, parte a Rețelei Private de Sănătate Regina Maria.

„Menopauza n-ar trebui să ne îngrijoreze, pentru că menopauza nu este o boală, iar femeia la menopauză nu este o femeie bolnavă. Este o etapă absolut firească în viața tuturor femeilor, o etapă prin care toate trecem la un moment dat, mai devreme sau mai târziu”, spune dr. Anda Vizitiu, medic primar endocrinolog și co-project manager al Centrului de expertiză în managementul menopauzei din Timișoara.

Dr. Anda Vizitiu, medic primar endocrinolog și co-project manager al Centrului de expertiză în managementul menopauzeiRegina Maria din Timișoara

În general, dacă menopauza se instalează în mod firesc și nu există simptome deranjante, adică dacă adaptarea femeii la deficitul de hormoni sexuali specific menopauzei nu este deranjantă, nu e nevoie de tratament. Totuși, dacă apar simptome specifice menopauzei care afectează calitatea vieții, nu este justificat să suferim, atât timp cât există alternative eficiente de tratament, hormonale, cât și non-hormonale.

Despre menopauză, mituri și adevăruri legate de această perioadă firească în viața femeii și despre alternative de tratament am discutat pe larg cu dr. Anda Vizitiu.

„Ar fi o greșeală să privim menopauza ca pe o boală și să ne temem de ea. Este o perioadă absolut firească din viața tuturor femeilor.”

Dr. Anda Vizitiu, medic primar endocrinolog

Care sunt primele semne că o femeie se apropie de menopauză

Menopauza are mai multe etape, cu o succesiune firească în viața unei femei:

• Premenopauza reprezintă întreaga perioadă reproductivă a femeii, de la prima până la ultima menstruație;
• Perimenopauză precede instalarea menopauzei, începând de la primele semne specifice clinice, biologice sau endocrinologice, când hormonii sexuali încep să scadă, până la 12 luni după ultima menstruație;
• Tranziția către menopauză este perioada de după începerea dereglării ciclurilor menstruale și asociază de obicei creșterea variabilității acestora, până la ultima menstruație;
• Menopauza se instalează o dată cu ultima menstruație și se stabilește retroactiv la 12 luni de la ultima menstruație; reprezintă încetarea de facto a ciclurilor menstruale din cauza pierderii activității foliculilor ovarieni, iar ovarele nu mai produc hormoni sexuali.
• Postmenopauza este perioada care urmează după ultima menstruație, pentru tot restul vieții.

Nu toate femeile experimentează în același fel apropierea de menopauză. Semnele că se apropie menopauza sunt variabile, cu o pondere și gravitate diferită de la o femeie la alta. În mod obișnuit, pe lângă ciclurile menstruale neregulate, cel mai adesea apar bufeurile, adică o senzație de încălzire bruscă, de scurtă durată și intensă în zona capului și decolteului, adesea însoțită de transpirații, palpitații și anxietate, uneori urmată de senzația de frison.

„De obicei, apar tulburările de ciclu menstrual și bufeurile, pe care noi le numim simptome vasomotorii. Aceasta e simptomatologia clasică de menopauză pe care o experimentează majoritatea pacientelor. Dar mai pot să apară oboseala, insomniile – de obicei asociate cu transpirații nocturne, tulburările de concentrare și memorare, senzația de brain fog (n.r. – ceața mentală), simțim că nu mai avem aceeași capacitate de multitasking, schimbări de dispoziție, iritabilitate, anxietate, tulburări depresive ușoare​, cefalee (n.r. – durerea de cap), s​căderea libidoului​, tegumente uscate, dureri articulare și musculare”, explică dr. Anda Vizitiu.

„Din experiența mea, în cazul femeilor cu menopauză precoce sau prematură, cele mai deranjante simptome au fost de obicei cele legate de tulburările emoționale, tulburările de concentrare și tulburările de libido, de dinamică sexuală. În cazul femeilor cu menopauză naturală, adică la peste 45 ani, mai frecvente au fost bufeurile și insomniile.”

Dr. Anda Vizitiu, medic primar endocrinolog

Dacă la femeile la care menopauza se instalează după varsta de 45 de ani cele mai deranjante semne sunt bufeurile, transpirațiile nocturne și insomniile, la femeile la care menopauza apare mai devreme, înainte de 40-45 de ani, cele mai deranjante sunt tulburările emoționale , brain fog și scăderea dorinței sexuale.

Diminuarea libidoului, adică a dorinței sexuale, se datorează în principal scăderii sintezei hormonilor sexuali, fie din cauza scăderii nivelului de testosteron, fie apare secundar modificărilor la nivelul sistemului genitourinar din menopauză: uscăciunea mucoasei vaginale care determină dureri sau sângerări în timpul contactului sexual, senzație de disconfort, prurit, infecții urinare frecvente, explică medicul endocrinolog: „Acestea sunt tulburări pe care noi mai rar le menționăm, ne legăm mai mult de bufeuri, de transpirații nocturne, de insomnii, care apar foarte des, e adevărat. Dar, din experiența mea, în special în cazul femeilor mai tinere, cu vârste între 30 și 45 de ani, nu bufeurile sunt atât de deranjante, cât în special tulburările de dinamică sexuală și uscăciunea vaginală. Deși acestea sunt probleme foarte importante pentru femeile de orice vârstă, sunt mai frecvent menționate de femeile mai tinere, mai active din punct de vedere sexual”.

Vârsta firească pentru menopauză

În mod firesc, menopauza se instalează natural oricând după 45 ani, în medie la vârsta de 51 de ani. În mod patologic însă, menopauza poate să apară oricând înainte de vârsta de 45 de ani, atrage atenția dr. Vizitiu.

„Nu este exclus să se instaleze menopauza oricând până la 40 de ani, dar acestea sunt cazuri rare, se numesc insuficiență ovariană prematură sau menopauză prematură și de obicei apar din cauze genetice, autoimune, deficite enzimatice, alteori secundar chemoterapiei, radioterapiei sau chirurgiei​. Atunci când menopauza apare între 40 și 45 de ani se numește menopauză precoce. În toate aceste situații, când menopauza apare înainte de vârsta de 45 de ani, nu mai este considerată un proces firesc, astfel că recomăndarile de investigații și tratament sunt diferite comparativ cu o femeie cu menopauză naturală”, mai spune medicul endocrinolog.

Având în vedere că fiecare femeie este diferită, atât în ce privește vârsta de instalare a menopauzei, istoricul familial și personal al bolilor, modificările clinice, cât și gravitatea și intensitatea simptomatologiei, recomandările medicale se fac întotdeauna individualizat pentru fiecare pacientă în parte. Nu există o rețetă standard pentru toate femeile la menopauză, tocmai de aceea este importantă existența unor centre de management al menopauzei, care reunesc medici din diferite specialități, cu experiență în evaluarea, tratarea și monitorizarea pacientei la menopauză. O astfel de abordare multidisciplinară a fiecărei paciente este necesară atât pentru a stabili care este cea mai bună opțiune de tratament, dar și un plan de monitorizare adecvat.

Menopauza e normală, dar cum poate afecta calitatea vieții

Dr. Anda Vizitiu subliniază în mod repetat pe parcursul discuției că menopauza este o etapă firească și că nu reprezintă o boală. Cu toate acestea, poate afecta calitatea vieții unei femei, iar efectele pot fi imediate sau pe termen lung.

Efectele imediate ale menopauzei sunt cele care se referă la simptomatologie și la măsura în care îi resimțim efectele ca pe ceva deranjant. Practic, nu atât apariția bufeurilor, cât modul în care ne afectează acestea pe fiecare dintre noi.

„Important este modul în care organismul nostru se adaptează la modificările hormonale, pentru că în această perioadă firească din viața tuturor femeilor un procent destul de mare, de aproximativ 80%, se adaptează cu dificultate la acest deficit de hormoni și atunci apar unele simptome. Bineînțeles, aceste simptome se pot manifesta în grade diferite de severitate, iar în unele cazuri sunt foarte severe și ne afectează semnificativ activitățile de zi cu zi. Atunci nu mai putem să vorbim despre menopauză ca fiind ceva firesc sau normal, pentru că nu ne putem desfășura activitatea în mod normal”, explică dr. Vizitiu.

Efectele pe termen lung ale menopauzei normale, fiziologice, se referă în principal la creșterea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare și a osteoporozei.

În cazul menopauzei premature sau precoce, riscurile sunt mai mari și, pe lângă riscul de boli cardio-vasculare și de osteoporoză, riscurile se extind la boli neurologice, tulburari de cogniție, inclusiv boli neurodegenerative, cum ar fi boala Parkinson sau demența. În aceste situații, din cauza acestor riscuri pe termen lung, fie că este vorba sau nu de prezența unor simptome deranjante, dacă nu există contraindicații, întotdeauna se va recomanda tratament de substituție până la vârsta normală de instalare a menopauzei.

„Simplul fapt că menopauza e o perioadă firească nu înseamnă că e normal să suferim și să suportăm simptomatologia, dacă e deranjantă. Dacă avem câteva bufeuri sau ne trezim uneori noaptea, dar nu ne deranjează, e în regulă, ne desfășurăm activitatea la fel, nu simțim că e ceva foarte diferit. Problema apare când devine deranjant, astfel că femeia respectiva nu își mai poate desfășura activitatea normală, de zi cu zi. Atunci este păcat să nu intervenim, mai ales că există multiple metode de tratament care ne permit să avem o calitate a vieții cât se poate de normală.”

Dr. Anda Vizitiu, medic primar endocrinolog

„Dacă peste 45 de ani intervenim cu tratament doar când avem simptome deranjante și doar pentru a îmbunătăți calitatea vieții sau pentru prevenția osteoporozei la pacientele cu risc crescut, atunci când menopauza se instalează la o vârstă mai tânără, având în vedere că riscurile de a dezvolta bolile asociate cu îmbătrânirea sunt mult mai mari, este foarte important să indicăm terapia de substituție hormonală, indiferent că există sau nu simptome, cât timp nu există contraindicații”, explică medicul endocrinolog.

Ce înseamnă tratamentul de substituție hormonală în menopauză

Tratamentul care se recomandă în menopauză – atât pentru reducerea simptomelor, cât și pentru reducerea riscurilor de boală asociate cu menopauza – se referă la terapia hormonală, adică terapia cu hormoni sexuali: estrogen, progesteron și, în unele situații, terapie cu testosteron.

Principala terapie de substituție hormonală este cea cu estrogen, spune dr. Vizitiu. Cu excepția situațiilor în care uterul a fost îndepărtat chirurgical, se recomandă întotdeauna și progesteron, care are rolul de a proteja endometrul – stratul care căptușește peretele interior al uterului.

Terapia hormonală poate fi administrată într-o largă varietate de forme. De exemplu, estrogenii pot fi administrați fie pe cale orală, fie intravaginal, fie prin piele – sub formă de plasturi, geluri sau spray-uri, iar în funcție de modul de administrare diferă și efectele și riscurile acestor tratamente, insistă medicul endocrinolog.

„Tratamentul de substituție hormonală ajută organismul să nu resimtă neplăcut faptul ca ovarele nu mai funcționează. Atunci când nu mai avem foliculi ovarieni, nu se mai produc estrogen și progesteron în mod natural. Luând din exterior, prin tablete sau geluri, plasturi, spray-uri, ceea ce ovarul ar trebui să producă în mod normal, acoperim deficitul de estrogen și de progesteron, pentru a preveni efectele acestui deficit”, spune dr. Vizitiu.

„Unele femei se tem foarte mult de ideea de terapie hormonală, dar, totuși, organismul nostru produce hormoni tot timpul. Deci, de ce ne temem de ei, dacă sunt ceva ce noi avem tot timpul? Dacă ovarul produce hormoni în fiecare lună și nu ne temem de hormonii noștri, de ce ne temem de cei administrați din exterior? De ce ne temem de estrogen și nu ne temem de hormonii tiroidieni sau hipofizari sau adrenali și așa mai departe? Există clar o preconcepție legată de faptul că hormonii sexuali ne fac rău.”

Dr. Anda Vizitiu, medic primar endocrinolog

Dar, pentru că fiecare femeie e diferită nu numai din punct de vedere clinic, ci și pentru că fiecare are un stil de viață diferit, antecedente familiale și factori de risc diferiți, uneori cu patologie asociată, adică boli deja instalate, tipul și doza de terapie de substituție hormonală se stabilesc de către medicii specialiști numai după o evaluare atentă a pacientei. Scopul terapiei menopauzei poate să fie diferit și e foarte important să stabilim împreună cu pacienta ce își dorește în urma acestei terapii și ce se poate face pentru a atinge acest scop, astfel încât să maximizăm beneficiile și să minimizăm riscurile.

„Avem paciente care au doar simptomatologie ușoară și atunci administrăm un anumit tip de tratament, dar avem și paciente cu simptomatologie moderată sau severă, și atunci e nevoie cu totul altă medicație. Sunt femei cu menopauză naturală care au doar simptome genito-urinare locale, caz în care se administrează doar terapie locală, și sunt femei care au contraindicații pentru terapia de substituție hormonală, și atunci trebuie să administrăm terapie non-hormonală”, explică medicul.

Când se adaugă testosteron

Atunci când apar tulburări de libido, disfuncțiile sexuale nu sunt ameliorate după terapia de substituție cu estrogen și uneori, progesteron, prin urmare se ia în calcul și administrarea de testosteron.

„Sunt paciente care au tulburări de dinamică sexuală cauzate de modificările care apar în menopauză, care acuză uscăciune vaginală și dureri în timpul contactului sexual, pentru că lubrifierea nu mai e eficientă. În aceste cazuri, se consideră că tulburările de libido pot fi din cauza acestor simptome și se administrează întotdeauna de primă intenție terapia de substituție hormonală cu estrogen. Dacă aceasta nu funcționează și totuși tulburările de libido persistă, atunci se poate adăuga și testosteron”, explică dr. Anca Vizitiu.

Ce înseamnă tratamentul non-hormonal al menopauzei

Tratamentul non-hormonal al menopauzei se referă, pe scurt, la absolut toate tipurile de medicamente și terapii care nu sunt hormoni și care se pot administra în perioada de menopauză pentru ameliorarea simptomelor. Majoritatea acestor medicamente sunt considerate off-label, adică au indicație pentru alte boli, fără legătură cu menopauza, dar care pot fi utilizate și să aibă un efect benefic în ameliorarea simptomatologiei din aceasta perioadă, de exemplu: clonidina, gabapentina, antidepresive, oxibutinina etc.

Aceste medicamente nu sunt considerate de primă linie în menopauză, adică nu sunt prima opțiune a medicilor când vine vorba despre probleme legate de menopauză. „Dacă un tratament e non-hormonal, asta nu înseamnă că nu poate să aibă efecte secundare. Aceste tratamente se recomandă doar la pacientele care refuză terapia de substituție hormonală sau care au contraindicație pentru terapia de substituție hormonală de menopauză și au simptome moderate sau severe”, detaliază medicul endocrinolog.

Tratamentul non-hormonal poate include și terapiile complementare și alternative, de exemplu terapia cognitiv-comportamentală, tehnici de relaxare, acupunctura, fitoterapia. Acestea au beneficii în special în cazul femeilor cu simptome ușoare.

„Acestea ne pot ajuta, dar efectul lor asupra simptomelor e de obicei inadecvat sau insuficient. Se recomandă în special psihoterapie cognitiv-comportamentală sau alte tipuri de psihoterapie și terapii de relaxare, pentru că par să aibă beneficii legate de ameliorarea simptomatologiei și îmbunătățirea calității vieții”, mai spune dr. Vizitiu.

Profil individualizat al fiecărei paciente

În Centrul de expertiză în managementul menopauzei din Timișoara, unde dr. Anda Vizitiu este co-project manager, se lucrează în echipe multidisciplinare. Pe lângă medici endocrinologi și ginecologi, sunt implicați medici de medicină generală, de medicină internă, cardiologie, dermatovenerologie și psihiatrie, precum și psihologi.

Toate aceste specialități medicale sunt necesare pentru a evalua fiecare femeie și a-i crea un profil individualizat în baza căruia se stabilește nu numai tratamentul potrivit și metoda de administrare, dar și ritmul monitorizării. Orice decizie medicală se ia doar în urma unor întâlniri multidisciplinare în care medicii de diferite specialități discută cazul și hotărăsc împreună care e cea mai sigură și eficientă alternativă de tratament, în funcție de profilul fiecărei paciente.

Centrul de expertiză în managementul menopauzei din Timișoara funcționează în cadrul Policlinicii Banat, parte a rețelei private de sănătate Regina Maria. Sursa foto Regina Maria

De asemenea, după ce se face un profil individualizat al fiecărei paciente și se începe administrarea unui tratament, medicii fac periodic reevaluări ale stării acesteia și decid, dacă e cazul, ajustarea tratamentului.

„Centrele de evaluare a menopauzei sunt importante, pentru că e greu ca un singur medic, de o singură specialitate, să evalueze complet o pacientă la menopauză”, spune dr. Vizitiu.

„În Centrul de expertiză în managementul menopauzei din Timișoara, lucrăm după ghiduri europene și internaționale care stabilesc foarte clar indicațiile și contraindicațiile terapiei de substituție hormonală, precum și tipurile de administrare ale terapiei. Toate ghidurile recomandă ca terapia să fie individualizată și adaptată în funcție de nevoile fiecarei paciente”, adaugă dr. Vizitiu.

Viața sexuală a femeii aflate la menopauză și riscul de sarcină

Chiar dacă activitatea sexuală a femeii aflate la menopauză nu ar trebui să fie afectată de menopauză în mod direct, pentru că menopauza nu înseamnă nimic mai mult decât lipsa ciclului menstrual cauzată de lipsa activității foliculilor ovarieni, schimbările prin care femeia poate trece în această perioadă – de la uscăciunea vaginală și până la scăderea nivelului de testosteron – pot influența dinamica sexuală. Tratamentele de substituție hormonală individualizate sunt însă de foarte mare ajutor.

Dacă o femeie prezintă menopauză înainte de 40 de ani, deci prematur, și urmează un tratament de substituție hormonală, ea poate să rămână însărcinată, chiar dacă șansele sunt foarte mici. „Noi trebuie să anunțăm femeile care urmează terapie de substituție hormonală și au vârstă mai tânără că există aceasta posibilitate, de a rămâne însărcinate, chiar dacă sunt în insuficiență ovariană prematură. Dacă ele nu își doresc o sarcină, trebuie să urmeze o metodă contraceptivă, pentru că posibilitatea de a rămâne însărcinate, chiar dacă este foarte mică, în jur de 4% lunar, există”.

După 45 de ani, chiar dacă urmează un tratament de substituție hormonală, posibilitatea de sarcină e mult mai mică și, pe măsură ce trece timpul, ea tinde spre zero, mai explică dr. Vizitiu: „Se consideră că nu mai sunt foliculi în ovare și șansele de a rămâne însărcinată, sunt, evident, foarte reduse. Nu este imposibil la vârste tinere, în cazul menopauzei premature, dar șansele sunt mici și treptat, cu înaintarea în vârstă, ca și în cazul menopauzei naturale, tind spre zero”.

Mituri despre menopauză

1. Putem să întârziem apariția menopauzei. Răspuns: NU

Dr. Anda Vizitiu: „Unul dintre miturile legate de menopauză este că putem să o întârziem. Din păcate nu putem să facem nimic, tocmai pentru că menopauza presupune încetarea programată genetic a funcționării ovarului, este echivalentul epuizării foliculilor ovarieni.

Încă din perioada fetală, ovarele noastre au un număr de foliculi (aproximativ 6-7 milioane) clar stabilit, care, pe masură ce înaintăm în vârstă, se distrug treptat – așa numitul proces de atrezie. Din acel număr inițial de foliculi, la naștere mai avem aproximativ 1 milion, după care această rezervă se epuizează treptat, astfel că la pubertate, când începe ovulația, mai avem în jur de 300.000.

În total, pe parcursul vieții, ovulăm în jur de 400, poate 500 din acești foliculi, practic sub 1%, iar restul continuă acel proces de atrezie. Când avem sub 1000 de foliculi în ovare, se instalează menopauza. Acest proces de distrugere treptată a foliculilor e un proces natural, firesc, programat genetic pe care nu îl putem influența. Similar, nu putem să influențăm semnificativ nici vârsta la care intrăm la menopauză.

Momentul în care se instalează menopauza este diferit în cazul fiecărei femei, dar nu putem să-l întârziem. Ideal, dacă acest proces de distrucție foliculară are loc fiziologic, în ritm normal, ar trebui ca rezerva foliculară să se epuizeze undeva după vârsta de 45, în jurul vârstei de 51 de ani.”

2. Dacă faci tratament de substituție hormonală, ai risc crescut sa faci cancer de sân. Răspuns: NU

Dr. Anda Vizitiu: „Alt mit este legat de riscul apariției cancerului mamar. Și anume că, dacă luăm estrogeni, facem cancer mamar. De fapt, s-a dovedit că terapia cu estrogen singură nu crește riscul de cancer mamar, mai ales dacă nu este administrată pe termen foarte lung.

Doar adăugarea progesteronului, în special după anumite vârste și doar în administrările pe termen lung, poate crește, de fapt, riscul de cancer mamar.

Există date care arată că în primii cinci-șase ani, în unele studii până la șapte ani, chiar și terapia combinată de estrogen și progesteron nu crește semnificativ riscul de cancer mamar.

Rezumând, nu, la o femeie sănătoasă tratamentul de substituție hormonală cu estrogen nu crește semnificativ riscul cancer mamar. Dar asta nu înseamnă că putem să recomandăm estrogen când femeia a avut cancer mamar.”

3. Estrogenul din tratamentul de substituție hormonală e la fel ca cel din anticoncepționalele orale. Răspuns: NU

Dr. Anda Vizitiu: „Un alt mit este acela că estrogenul din tratamentele de substituție hormonală prezintă aceleași riscuri ca cel din contraceptivele orale.

Trebuie să facem o diferență foarte clară între estrogenul din cadrul terapiei de substituție hormonală și cel din contraceptivele orale. Vorbim de substanțe diferite, cu efecte și riscuri diferite. Chiar dacă sunt tot estrogeni, etinilestradiolul din contraceptivul oral este un alt tip de estrogen decât cel care se administrează în terapia de substituție hormonală, unde, de obicei, se recomandă (17b-)estradiolul, care se consideră că are o structură identică cu estradiolul sintetizat în mod firesc la nivelul ovarului. De aceea se și numește terapie de substituție, pentru că, de fapt, substituim ceva ce lipsește din organism și care, în mod normal, s-ar produce la nivelul ovarului.

Estrogenul din contraceptivele orale prezintă riscuri mai mari, cu atât mai mult cu cât vorbim și de cu totul alte doze. În cazul contraceptivelor este necesar să luăm o doză suficient de mare încât ovarul să nu mai funcționeze și să nu mai avem ovulație, pe când în cazul substituției hormonale vorbim de o doză de estradiol similară celei pe care ovarul o produce în mod normal, deci fără să blocheze sau să inhibe ovarul.

4. Dacă ai intrat la menopauză nu mai poți să faci cancer ovarian. Răspuns: NU

Dr. Anda Vizitiu: „Atât timp cât aveam ovare, sigur că da, putem să facem cancer ovarian. Dar, dacă ne referim la riscul de cancer ovarian în condițiile în care urmăm o terapie de substituție hormonală de menopauză, riscurile sunt nesemnificative.”

5. Terapia bioidentică e același lucru cu terapia body-identică. Răspuns: NU

Dr. Anda Vizitiu: „Un alt aspect și alt mit este legat de terapia bioidentică, pe care unele paciente o confundă cu terapia body-identică.

Terapia bioidentică este foarte la modă acum, dar există o foarte mare diferență între ea și terapia body-identică. Terapia bioidentică este reprezentată de hormoni identici cu cei produși de ovar, dar în care produsele sunt preparate în farmacie, de către farmacist, pe baza unei rețete individualizate. Acest tip de terapie nu este recomandată de ghidurile actuale decât în situații speciale, când nu există alternative.

De ce? Pentru că există îngrijorări legate de puritatea și dozajul acestor preparate și nu avem studii foarte clare despre eficiența și de siguranța lor. Acest tip de terapii nu sunt controlate și reglementate de agențiile naționale de medicamente și din aceasta cauză se recomandă o precauție suplimentară în administrarea lor.

Terapia body-identică se referă la preparatele de hormoni identici cu cei produși la nivelul ovarului, preparate care sunt verificate și reglementate de către agențiile naționale ale medicamentului, sunt considerate sigure și sunt furnizate în cutii care conțin un prospect.”

Importanța vârstei biologice în menopauză

Având în vedere că menopauza este un proces natural pe care nu îl putem influența în sensul de a-l întârzia, în ce măsură ne-ar ajuta testarea varstei biologice?

Menopauza precoce sau instalată prematur poate influența vârsta biologică a unei femei, în sensul de a o crește. Și-atunci, dacă, să zicem, o femeie intră la menopauză înainte de 40 de ani și prezintă anumite riscuri legate de această menopauză prematură, dacă se testează și află că are și o vârstă biologică mai înaintată decât vârsta cronologică, atunci ea poate lua măsurile potrivite pentru a nu adăuga și alte riscuri asociate îmbătrânirii celor care vin odată cu menopauza.

TruAge, testul pentru determinarea vârstei biologice, se poate realiza în mai multe clinici din rețeaua privată de sănătate Regina Maria. Sursa foto Regina Maria

„Vârsta cronologică se referă la numărul de ani pe care i-am trăit, iar vârsta biologică se referă la sănătatea (celulelor) noastră, la capacitatea noastră de funcționare și poate să fie diferită de vârsta cronologică. Diferența dintre ele este importantă și poate să aibă legătură, indirect, cu menopauza. De exemplu, dacă se instalează mult mai repede menopauza și nu luăm substituție hormonală, deci suntem cu un deficit de estrogen de la o vârstă foarte tânără, practic avem șanse mai mari ca anumite boli care se asociază cu menopauza și cu îmbătrânirea se apară mult mai devreme. Deci crește riscul de boli cardiovasculare, neurologice, de osteoporoză, și astfel avem o vârstă biologică mai avansată”, explică medicul endocrinolog.

Cât durează simptomele menopauzei?

De obicei, simptomele asociate menopauzei au o durată limitată, dar pot să continue uneori și după vârsta de 60 de ani.

„Simptomele sunt mai intense în primul an și sunt limitate de obicei la maximum patru-cinci ani, dar ele pot să persiste și după vârsta de 60 de ani la unele femei”, spune dr. Vizitiu.

Tocmai din acest motiv, noile ghiduri medicale nu mai recomandă stoparea terapiei de substituție hormonală la 60 de ani, dacă pacienta încă mai prezintă simptome care deranjează. Totuși, mai spune medicul, atunci când se decide continuarea substituției hormonale peste această vârstă, întotdeauna se calculează raportul beneficiu-risc al fiecărei paciente. „Continuăm dacă avem beneficii mai multe decât riscuri, ne oprim dacă avem mai multe riscuri”, clarifică medicul endocrinolog.

„Există alternative și se poate să avem o calitate a vieții foarte bună”

În trecut, femeile nu erau atât de preocupate ca acum de intrarea la menopauză. Pur și simplu suportau cu stoicism toate inconvenientele prin care treceau. Ce s-a schimbat? În primul rând, conștientizăm că ne poate fi mai bine. În al doilea rând, avem tratamente care ne pot ajuta să ne fie mai bine.

„Acum există o conștientizare mai mare în legătură cu menopauza decât în trecut. Femeile dintotdeauna au fost obișnuite să sufere foarte mult în tăcere, pe principiul că este ceva normal. Da, este normal să intrăm la menopauză, dar nu este normal să suferim. Acum există alternative de tratament sigure și este posibil să avem o calitate a vieții foarte bună, fără să ne asumăm riscuri foarte mari. Și atunci, de ce nu?”

Dr. Anda Vizitiu, medic primar endocrinolog

Spre deosebire de secolul trecut, femeia din ziua de azi este mult mai activă, are un job și trebuie să se concentreze la serviciu, deci o deranjează când apar tulburări de concentrare care pot să îi afecteze productivitatea. Pe de altă parte este activă sexual până la vârste mai înaintate, și-atunci e firesc să o deranjeze simptome ca uscăciunea vaginală și durerile în timpul contactului sexual.

„Majoritatea femeilor la menopauză, în special până în 45 de ani, dar și peste 45-50 ani, sunt femei active sexual și nu este acceptabil să aibă disconfort și dureri în timpul contactului sexual, când exista alternative sigure care să înlăture aceste simptome. Din punctul meu de vedere, este complet inuman să treci prin așa ceva, când există posibilitatea să nu ai astfel de probleme, cu riscuri minime sau poate chiar inexistente. În trecut nu aveam aceste tipuri de tratament, nu aveam atâtea alternative”, mai spune dr. Vizitiu.

Ce să știe femeile despre menopauză, ce să știe bărbații despre menopauză

Pentru că menopauza e o perioadă firească în viața fiecărei femei, dar și pentru că e o perioadă care preocupă, am întrebat-o pe dr. Anda Vizitiu ce crede că e cel mai important să știe atât femeile, cât și bărbații, despre ea.

Femeile ar trebui să nu o considere o boală și să nu se teamă de ea, dar atunci când apar primele simptome să se prezinte la medic, să obțină o evaluare completă și, dacă e nevoie, pentru a avea o calitate a vieții cât mai bună să caute alternative de tratament, fără să se teamă de tratamentele de substituție hormonală. Există ghiduri clare în acest sens și există alternative de tratament sigure.

Bărbații ar trebui să înteleagă că menopauza poate fi o perioadă mai dificilă pentru femei, în care apar modificări în care hormonii sexuali scad, la care femeile trebuie să se adapteze. Această adaptare, nefiind ușoară, poate fi însoțită de modificări de dispoziție care sunt firești și care cu timpul se ameliorează, deci un strop de răbdare ar ajuta pe toată lumea.

Articol susținut de Regina Maria