VIDEO Mercenarii români duși în Congo de Horațiu Potra s-au întors în România. Regulile impuse pentru ei pe Aeroportul Otopeni
Mercenarii români duși în Congo de compania lui Horațiu Potra au revenit în România sâmbătă seară, cu o aeronavă charter civilă, în contextul crizei de securitate din țara africană.
Avionul care i-a avut la bord pe cei 290 de români a aterizat la Baza 90 Transport Aerian. Aceștia au fost debarcați într-un loc special amenajat pentru astfel de activități, pe platforma exterioară a Aeroportului Otopeni.
Mercenarii români, la întoarcerea la București. FOTO: Inquam Photos/ George Călin
Mercenarii românii vor fi supuși unui control medical și epidemiologic, având în vedere infecțiile și bolile specifice zonei din care au venit, a anunțat Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
„Aceste măsuri au ca scop prevenirea răspândirii unor posibile boli contagioase, fiind o măsură preventivă de sănătate publică”, a precizat MAI.
Mercenari români din compania lui Horațiu Potra. FOTO: Inquam Photos/ George Călin
Mercenarii părăsesc aeroportul internațional Henri Coandă din Otopeni, 1 februarie 2025. Inquam Photos / George Călin
„Am fost nevoiți să ne retragem”
Mercenarii duși în Congo de Horațiu Potra au fost nevoiți să se întoarcă în România ca urmare a ofensivei declanșate de rebelii din gruparea M23 împotriva guvernului congolez.
În 26 ianuarie, când au început ostilitățile în zona Goma, cel mai mare oraș din estul țării, românii s-au refugiat într-o bază ONU.
„Situația din punct de vedere al securității în Goma a escaladat semnificativ în ultima săptămână. Rebelii M23 au fost sprijiniți cu trupe și tehnică militară de ultimă generație din partea Rwandei și au reușit să ajungă la pozițiile noastre din jurul orașului Goma. Armata națională a renunțat să mai lupte și am fost nevoiți să ne retragem”, a explicat liderul lor, Constantin Timofte, în exclusivitate pentru jurnalistul TVR Adelin Petrișor.
Patru dintre românii care lucrau ca agenți de securitate în Congo au fost răniți, spunea Constantin Timofte.
Românii au fost angajați de statul congolez pentru a sprijini armata împotriva rebelilor din gruparea M23, susținută de Rwanda. De-a lungul timpului, în Congo au ajuns peste o mie de români foști gradați militari, polițiști, jandarmi, foști angajați SPP, SRI, SIE și foști membri ai Legiunii Străine Franceze, a scris jurnalistul Victor Ilie în Substack.
BBC: „Căderea orașului Goma a spulberat visele lor de a câștiga mulți bani”
BBC a vorbit cu purtătorul de cuvânt al Ministerului român de Externe, Andrei Țărnea, care a descris drept „complexe” negocierile pentru evacuarea românilor. În cele din urmă, grupul a fost lăsat să treacă din Congo în Rwanda, dar au avut loc scene umilitoare. Jurnaliștii prezenți au filmat cum comandantul M23, Willy Ngoma, îl ceartă pe unul dintre români în limba franceză, spunându-i să stea la pământ, să-și încrucișeze picioarele și să-și pună mâinile deasupra capului.
Românul este întrebat ce pregătire militară are, răspunsul fiind că a servit în Legiunea Franceză. „V-au recrutat cu un salariu de 8.000 de dolari pe lună, mâncați bine”, țipă Ngoma, subliniind discrepanța dintre acest salariu și cel al unui recrut al armatei congoleze. „Noi luptăm pentru viitorul nostru. Nu veniți aici pentru aventură”, îl avertizează liderul rebelilor.
Nu este clar de unde a obținut Ngoma informația despre salariul de 8.000 de dolari, dar contractul prezentat jurnaliștilor BBC de un fost mercenar român în octombrie 2024 detalia faptul că „remunerația strict confidențială” pentru personalul superior începea de la 5.000 de dolari pe lună în timpul serviciului activ și de la 3.000 de dolari în perioadele de concediu.
Acordul vizează o „perioadă nedeterminată” de serviciu, contractorii fiind programați să ia o pauză de o lună după fiecare trei luni de desfășurare.
Experții ONU afirmă că două companii militare private au fost angajate pentru a-și consolida forțele în 2022, la scurt timp după ce M23 s-a regrupat și a început să captureze teritorii în regiunea congoleză Kivu de Nord.
Prima firmă care a semnat contractul a fost Agemira RDC, condusă de Olivier Bazin, un cetățean franco-congolez. Potrivit experților, această societate a angajat cetățeni bulgari, belaruși, georgieni, algerieni, francezi și congolezi.
Un al doilea contract a fost semnat între Congo Protection, o societate congoleză reprezentată de Thierry Kongolo, și Asociația RALF al lui Horațiu Potra.
Potrivit experților ONU, contractul specifica faptul că Asociația RALF avea expertiză și o vastă experiență în furnizarea de servicii de gestionare a securității. Asociația urma să asigure pregătirea și instruirea trupelor congoleze pe teren prin intermediul unui contingent de 300 de instructori, mulți dintre ei români.
BBC a vorbit cu Horațiu Potra în iulie despre amploarea implicării grupului său pe teren și dacă acesta s-a angajat în lupte. „Trebuie să ne protejăm. Dacă M23 ne atacă, ei nu ne vor spune pur și simplu: «Oh, sunteți doar instructori – plecați acasă»”, explica Potra pentru publicația britanică.
INTERVIURILE HotNews.ro