Ce e, de fapt, Planșeul Unirii. Istoria vechiului pod peste Dâmbovița, structura periculos de fragilă din București la care nu s-a mai umblat din 1934

Planșeul Unirii, care susține mare parte din Piață, este acum una dintre cele mai vulnerabile lucrări de infrastructură din București, dacă nu cea mai mare dintre ele. Riscul de prăbușire e confirmat de expertize, iar necesitatea începerii lucrărilor de consolidare este o urgență oficială.

Istoria lui începe în urmă cu peste 90 de ani. În octombrie 1934, Primăria Municipiului București hotăra să acopere râul Dâmbovița.

Planșeul de la Unirii nu este o imensă farfurie pe care stau Piața și Parcul Unirii. În fapt, este un pod peste canalul Dâmbovița (cu o lățime de 32 m, o grosime variabilă între 80 și 120, o lungime de 360 m), și traversează o parte din Parcul Unirii în diagonală.

A fost realizat în anul 1934 și făcea parte dintr-un futurist plan de acoperire a Dâmboviței în totalitate, iar lucrările au început în timpul mandatului primarului Dem. I. Dobrescu (1929-1934), supranumit de bucureșteni “Primarul-Târnăcop” sau “Mituș Adevăruș”. Dem I. Dobrescu a fost primul care a visat la Esplanada Dâmboviței, proiect extraordinar pentru acele timpuri care urma să fie realizat prin acoperirea râului. Iată cum vedea orașul Dem. I. Dobrescu în lucrarea sa “Cum vor fi Bucureștii în viitor”.

Citește, pe B365.ro, povestea Planșeului Unirii, recuperată cu ajutorul arhitectului Alexandru Panaitescu, care a făcut parte din echipa de proiectare a metroului bucureștean.