„Sunt o mamă microbistă. Mi-am lăsat copiii acasă cu soțul și am mers cu gașca de băieți la meci”
Weekendul acesta e derby FCSB- Dinamo, iar locul meu e deja asigurat în galeria echipei de suflet. Cine mă vede pe stradă, o doamnă nici prea-prea, nici foarte-foarte, trecută de ceva vreme de 40 de ani, nu și-ar închipui vreodată că mă uit la fotbal, darămite că scandez cot la cot cu ultrașii din galerie la meciurile echipei favorite. Dar asta sunt: o mamă microbistă ce și-a dus copiii la stadion încă de când erau în burtă și care nu i-a îmbrăcat niciodată în culorile echipei adverse, roș-albastru.
M-am născut la Maternitatea Giulești, am copilărit în Militari și iubesc echipa din Ștefan cel Mare. Cum am ajuns la acest paradox microbist? Am intrat pentru prima dată pe un stadion mai mult din întâmplare, la un meci Dinamo-Manchester United.
De atunci, roșu- alb e cea mai iubită combinație de culori, iar următoarele versuri, cele mai frumose: „Oriunde merg și tot ce fac/ În față văd doar roșu alb/ Sufletul meu e colorat/ în alb și rosu, roșu-alb”. Pe vremea aceea nu aveam copii, dar aveam mult timp liber, așa că, fie vreme bună, fie vreme rea, eram pe stadion la meciurile de acasă ale echipei favorite.
Citește mai departe pe Totuldespremame.ro.
INTERVIURILE HotNews.ro