DOCUMENT Impactul PNRR asupra economiei. 3 scenarii făcute de Guvern

​În perioada de aplicare a PNRR se așteaptă un impact pozitiv asupra economiei, generând o creștere economică suplimentară semnificativă pe tot intervalul 2021-2026 (față de un scenariu care nu ia în calcul PNRR), se arată în documentul prezentat miercuri de premier. Guvernul a lucrat cu 3 scenarii: absorbția integrală a granturilor și a împrumuturilor (primul scenariu), absorbția integrală a granturilor și parțială a împrumuturilor (al doilea scenariu) și respectiv absorbția integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor (al treilea scenariu).

Consultă aici PNRR, varianta finală

În toate cele trei scenarii s-a luat în calcul o împărțire a cheltuielilor de capital și a celor curente într-o proporție aproximativă de 3:1.

Scenariul I: absorbția integrală a granturilor și a împrumuturilor astfel:

A. utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026

B. utilizarea a 25% din împrumuturi în 2021-2024 și 75% în 2025-2026

Ținând cont de primul scenariu, în prima parte a intervalului (2021-2022) impactul exprimat în PIB real este mai puțin pronunțat, întrucât alocarea fondurilor este mai slabă. Cel mai pronunțat impact asupra creșterii economice se va înregistra în anul 2025 (+1,4 puncte procentuale) pe măsură ce alocarea fondurilor se mărește gradual.

Calculat ca medii pe tot intervalul 2021-2026, cele mai vizibile creșteri se vor vedea în construcții, ca urmare a investițiilor în infrastructura mare, în rețelele de apă curentă și canalizare, în investițiile aferente eficienței energetice și parțial în mobilitate.

În primul scenariu plusul care se va vedea în consumul final va oscila între 0,4 și 0,9 puncte procentuale în perioada de referință 2022-2026. De asemenea, investițiile vor înregistra o creștere exponențială ca urmare a fondurilor semnificative alocate, generând un plus de până la 5,2 puncte procentuale în 2025. Ca urmare a activităților economice suplimentare generate de PNRR, se estimează un impact pozitiv și asupra principalilor indicatori care caracterizează piața forței de muncă, respectiv populația ocupată, numărul de salariați și rata șomajului, toate determinate conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii (BIM).

Dacă în scenariul fără PNRR, populația ocupată s-ar majora în intervalul 2021-2026 cu 169,2 mii persoane, în varianta cu PNRR acest surplus de locuri de muncă ajunge la 290 mii persoane. Datorită investițiilor și reformelor din PNRR, pe lângă recuperarea post-pandemie mai rapidă se va genera suplimentar un număr de circa 127 mii locuri de muncă în intervalul 2021-2026. Rata șomajului va scădea de la 4,8% în 2021 la aproximativ 2,8% în 2026, sub rata estimată în scenariul fără PNRR, respectiv 3%.

Scenariul II: absorbția integrală a granturilor și parțială a împrumuturilor astfel:

A. utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026

B. utilizarea graduală a aproximativ 33% din împrumuturi în perioada 2022-2026

În cel de al doilea scenariu care propune doar utilizarea granturilor, fără ca statul să apeleze la împrumuturile aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență, creșterea economică exprimată în PIB real este de 4,3 puncte procentuale pe tot intervalul. Impactul anual cel mai ridicat este în 2023.

Scenariul III. absorbția integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor

În cel de al treilea scenariu se înregistrează o creștere a PIB de 3,4 puncte procentuale pe tot intervalul, sugerând că și la un nivel mai redus, impactul economic al împrumuturilor din PNRR rămâne semnificativ.

Context:

• Pe termen mediu potențialul creșterii economice se va apropia de 4%, mai arată documentul.

• Pentru anul 2021 se așteaptă o creștere a ratei inflației, atât ca medie anuală (3,1%), cât și la finele anului (3,2%). Cu toate acestea, pe termen mediu în perioada 2022-2024, în lipsa altor presiuni asupra prețurilor de consum, se preconizează un trend descendent al inflației, ajungând în anul 2024 la 2,4% la sfârșitul anului și 2,5% ca medie anuală.

• România înregistrează una dintre cele mai mici rate ale șomajului (5,0% în 2020) din rândul statelor membre, mult inferioară mediei UE (7,3%), la orizontul anului 2024 fiind prognozată o rată a șomajului de 3,2%, rămânând astfel printre cele mai mici la nivelul UE27.

• Politica fiscal-bugetară pe termen mediu este orientată către reducerea graduală a deficitului bugetar și structural fără a pune în pericol perspectivele redresării economice. Bugetul aprobat pentru anul 2021 cu un nivel al deficitului bugetar (în termeni ESA) de 8% din PIB asigură o ajustare de 1,2 puncte procentuale față de 2020. Pe termen mediu este estimată o reducere a deficitului bugetar până în 2024, în condițiile unei diminuări semnificative a cheltuielilor bugetare ca procent în PIB și a creșterii veniturilor bugetare ca pondere în PIB, în parte și datorită reformelor structurale propuse în PNRR. Acest proces de consolidare fiscală ar putea permite o ieșire din Procedura de Deficit Excesiv pe termen mediu.

• Datoria guvernamentală s-a situat la sfârșitul anului 2020 la un nivel de 47,3% din PIB, inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Din total datorie guvernamentală, datoria internă a reprezentat 23,2% din PIB, iar datoria externă a fost de 24,1%. În 2021, necesarul brut de finanțare se situează la aproximativ 12% din PIB. Volumul total al împrumuturilor care urmează să fie atrase de România de pe piețele interne și externe este determinat de un nivel al deficitului bugetar (în termeni cash) de 7% din PIB și de nivelul datoriei publice care urmează să fie refinanțat în 2021 (i.e. aproximativ 5% din PIB). Având în vedere nivelul estimat al deficitelor bugetare în perioada 2021 – 2024, ponderea datoriei guvernamentale brute nu va depăși 55% din PIB la sfârșitul orizontului de prognoză.