INTERVIU Cătălina Constantin, director CNSMLA: Intervențiile anti-stigmatizare pot schimba atitudinile publice în bine și este necesar să fie puse în vârful listei atunci când vorbim de politici publice
Într-o societate aflată în continuă schimbare și confruntată cu provocări diverse, sănătatea mintală joacă un rol esențial în bunăstarea indivizilor și a comunității. Totuși, drumul către o stare mai bună a sănătății mintale populației este presărat cu tot felul de obstacole, precum stigmatizarea, deficitul de resurse și fragmentarea serviciilor, aspecte semnalate de specialiști ca fiind prioritare pentru îmbunătățire.
În interviul de mai jos, Cătălina Constantin, director Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog aduce perspectiva instituției care propune politici și programe de sănătate mintală, oferă consultanță, coordonează formarea personalului, monitorizează serviciile și gestionează datele din domeniu. De asemenea, pe lângă alte atribuții pe care le îndeplinește, CNMLA organizează campanii de informare, implementează programe naționale și autorizează formări profesionale.
Care sunt principalele direcții strategice pe care CNSMLA le urmărește pentru îmbunătățirea sănătății mintale în România, ținând cont și de Planul de acțiune Sănătate Mintală 2024 – 2029 adoptat?
Vrem să dezvoltăm și să consolidăm serviciile de sănătate mintală comunitară, astfel încât acestea să fie mai accesibile, să fie integrate și centrate pe nevoile pacienților. Este important să avem servicii integrate, de screening, prevenire, tratament, reinserție și protecție socială, o comunitate educată și capabilă să aibă grijă de semenii ei, precum și să creștem numărul de echipe multidisciplinare care să ofere sprijin persoanelor în comunitate, reducând astfel dependența de internările în spitale.
Explorăm modalitățile de colaborare cu medicii de familie și specialiștii din alte domenii pentru a facilita identificarea timpurie a problemelor de sănătate mintală și intervenția adecvată, astfel încât să adresăm problemele de sănătate mintală cât mai precoce, înainte de a se croniciza.
Există diferențe între abordarea sănătății mintale în România și tendințele din alte țări europene? Există un model de bune practici europene pe care România ar putea să-l urmeze?
România este într-un plin proces de tranziție de la un sistem bazat predominant pe internare în spitale psihiatrice către un model centrat pe îngrijirea în comunitate. Da, există diferențe semnificative de abordare între țările din Europa, în special în ceea ce privește organizarea serviciilor, accesibilitatea acestora, finanțarea și resursele alocate sănătății mintale. Din păcate, problemele de sănătate mintală sunt la fel de frecvente peste tot.
România continuă efortul pentru creșterea finanțării și se pregătește strategic pentru a adopta și adapta cele mai bune practici din țările care au o experiență mai vastă în construirea unor sisteme eficiente în domeniul sănătății mintale.
Care sunt barierele actuale în implementarea unei abordări multidisciplinare în sănătate mintală și cum pot fi acestea depășite?
În prezent, colaborarea dintre psihiatri, psihologi, asistenți sociali, medici de familie, medici de medicina muncii și alți profesioniști din domeniu nu este suficient formalizată. Pentru a depăși această barieră, este necesară dezvoltarea unor protocoale standardizate de colaborare, organizarea de sesiuni de formare și crearea unei culturi a colaborării pentru a facilita integrarea unei abordări multidisciplinare.
România se confruntă cu un număr insuficient de psihiatri, psihologi clinicieni și asistenți sociali, asistenți medicali cu formare în psihiatrie, ceea ce face dificilă aplicarea unui model multidisciplinar eficient. Creșterea numărului de locuri în formarea profesională și stimulentele pentru a atrage specialiști în acest domeniu sunt soluții esențiale pentru a dezvolta o abordare multidisciplinară.
Iar cele două bariere ar fi și mai simplu de surmontat dacă finanțarea ar fi o componentă consecventă, iar legislația ar fi armonizată și în concordanță cu realitatea actuală.
Din studiile și rapoartele pe care le aveți la dispoziție, care sunt principalele cauze pentru care persoanele care ar avea nevoie de ajutor în zona de sănătate mintală, nu îl solicită? Este stigma una dintre aceste cauze?
Conform Raportului Mondial privind sănătatea mintală, făcut public de OMS în 2022[1], aproape un miliard de oameni din întreaga lume se luptă cu o tulburare mintală diagnosticabilă. Majoritatea persoanelor cu probleme de sănătate mintală nu au acces la îngrijiri eficiente deoarece serviciile și sprijinul nu sunt disponibile, nu au capacitatea necesară, nu pot fi accesate sau stigma larg răspândită îi împiedică pe oameni să caute ajutor.
Intervențiile anti-stigmatizare pot schimba atitudinile publice în bine și este necesar să fie puse în vârful listei atunci când vorbim de politici publice.
Ce se poate schimba, concret, pentru reducerea stigmei asociată problemelor de sănătate mintală?
Făcând trimitere tot la Raportul Mondial privind sănătatea mintală, realizat de OMS[2], din studiile de caz prezentate a rezultat că este nevoie de un efort susținut la nivel național.
Sunt necesare campanii de conștientizare și educație privind sănătatea mintală, trebuie să vorbim deschis despre sănătatea minții, să înțelegem care sunt disfuncționalitățile ei și cum să ne comportăm cu noi și cu ceilalți când trec prin astfel de momente, să le spunem oamenilor că acestea sunt probleme medicale reale, pe care specialiștii le pot adresa eficient.
Este crucial să transmitem mesajul că a cere ajutor nu este un semn de slăbiciune, ci un pas firesc și că sănătatea mintală este la fel de importantă ca sănătatea fizică.
Cum se poate crea un traseu terapeutic integrat, astfel încât pacienții cu afecțiuni mintale să beneficieze de intervenții rapide? Care sunt specialitățile care pot conlucra eficient în realizarea acestui traseu?
Medicul de familie și medicul de medicina muncii ar putea juca un rol esențial în recunoașterea primelor semne ale unei tulburări mintale și în direcționarea pacientului către un specialist. De aceea implementarea unor screening-uri periodice pentru depresie, anxietate și alte tulburări comune poate îmbunătăți rata diagnosticării precoce.
Psihiatrul și psihologul clinician trebuie să fie implicați încă din fazele incipiente pentru a stabili un diagnostic clar și un plan de tratament personalizat.
Psihoterapeutul are un rol esențial în intervențiile bazate pe terapii integrative, suport și consiliere. Pacientul trebuie să trăiască într-un mediu care să îi ofere posibilitatea de a își acoperi nevoile fundamentale, un mediu lipsit de agresivitate și de abuz, care să creeze condiții ce permit reintegrarea acestuia atât în piața muncii, cât și în comunitate. Astfel, asistenții sociali, asistenții medicali comunitari și mediatorii sunt profesioniști indispensabili și facilitează recuperarea persoanei și prevenirea situațiilor de criză.
Dar pentru ca un model care urmează un traseu terapeutic integrat să funcționeze, la baza lui este necesar să stea un cadru legislativ clar și o finanțare continuă a serviciilor. CNSMLA susține dezvoltarea unui traseu terapeutic integrat și va depune toate eforturile pentru conturarea, implementarea și monitorizarea acestuia.
Dacă vă gândiți la dezvoltarea sistemului de sănătate mintală din România, care ar fi resursele suplimentare de care este cea mai mare nevoie pentru transformarea sistemului de la o abordare centrată pe servicii la o abordare integrată centrată pe pacient?
România are un deficit de specialiști în sănătate mintală, în special psihiatri, psihologi clinicieni, psihoterapeuți, asistenți sociali și terapeuți ocupaționali, asistenți medicali cu formare în psihiatrie. Este esențială creșterea numărului de locuri pentru formarea acestor profesioniști, precum și asigurarea unor condiții mai atractive de muncă pentru păstrarea specialiștilor în țară.
Este necesară creșterea fondurilor alocate serviciilor de sănătate mintală și extinderea decontării serviciilor de psihoterapie și consiliere psihologică prin CNAS și crearea unor programe curative pentru patologiile care, neadresate corespunzător, generează multe cheltuieli de la bugetul de stat în multe feluri, astfel încât pacienții să poată beneficia de tratamente de calitate fără bariere financiare. Avem nevoie de digitalizare, astfel încât să știm traseul pacientului prin serviciile medico-sociale, să putem evalua cost-eficiența serviciilor și să putem interveni cu politici publice coerente, evaluate și optimizate în dinamică. Astfel, prin crearea unui sistem digital performant care să ne permită accesul la informațiile necesare, serviciile vor fi cost-eficiente și banii pot fi cheltuiți în direcțiile în care avem așa de mare nevoie în sistem: personal calificat, infrastructură, servicii comunitare.
Formarea medicilor de familie în domeniul sănătății mintale și crearea unor protocoale clare pentru referirea pacienților către specialiști sunt măsuri pe care le vedem folositoare dacă vrem să ridicăm concentrarea de pe spitale.
Care este rolul educației și a informării când vine vorba despre sănătate mintală?
Schimbarea de paradigmă în sănătatea mintală nu poate avea loc fără o campanie națională susținută pentru reducerea stigmei și pentru creșterea gradului de conștientizare asupra importanței sănătății mintale.
Promovarea unor mesaje educative în școli, la locul de muncă și în comunitate, în comunitatea medicală non psihiatrică și la nivelul stakeholderilor poate ajuta la dezvoltarea unei culturi în care sănătatea mintală este recunoscută ca o parte esențială a sănătății generale a fiecărui individ.
Cum definiți rolul CNSMLA în cadrul Parteneriatului pentru Sănătate Mintală?
CNSMLA sprijină activ Parteneriatul pentru Sănătate mintală pentru că acesta reprezintă un cadru necesar pentru elaborarea unor politici publice bazate pe dovezi și sprijinite de experți în domeniu care să ducă la îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate mintală.
Ne-am asumat un rol strategic, totodată, de facilitator între instituțiile implicate și de promotor al măsurilor concrete care vor rezulta din acest Parteneriat.
Avem alături în acest Parteneriat cea mai mare organizație de pacienți, COPAC, și acest lucru înlesnește un dialog facil și constructiv despre nevoile pacienților pentru a croi un traseu terapeutic integrat.
Mai mult, faptul că Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) și Societatea Română de Medicina Muncii (SRMM) își aduc expertiza și viziunea în acest Parteneriat este o măsură care punctează că avem același obiectiv – să lucrăm împreună pentru a pune capăt stigmei care înconjoară cea mai răspândită criză de sănătate publică din prezent.
Care sunt principalele obiective ale acestui Parteneriat și cum se aliniază ele cu obiectivele CNSMLA?
Există o sinergie evidentă între principalele obiective ale CNSMLA și obiectivele Parteneriatului pentru Sănătate mintală pe mai multe paliere – reducerea stigmei asociate sănătății mintale, creșterea accesului la îngrijire, dezvoltarea și consolidarea serviciilor comunitare, integrarea sănătății mintale în asistența medicală primară.
Iar această sinergie ne ajută să lucrăm împreună pentru dezvoltarea unui sistem de sănătate mintală mai accesibil, mai eficient și centrat pe pacient.
***
Parteneriatul pentru Sănătate Mintală reunește experți în psihiatrie, medicină de familie, medicina muncii, sănătate publică, psihologie, asociații de pacienți și instituții guvernamentale, care, împreună, și-au propus să ofere o voce unitară tuturor celor implicați în susținerea, promovarea și sprijinirea nevoilor de sănătate mintală ale fiecăruia dintre noi.
Membrii inițiatori ai acestui parteneriat sunt: Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog (CNSMLA), Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), Societatea Română de Medicina Muncii (SRMM) și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).
***
[1] World Mental Health Report: Transforming mental health for all/ https://www.who.int/teams/mental-health-and-substance-use/world-mental-health-report/ pag 5/ accesat la data de 18/02/2025
[2] World Mental Health Report: Transforming mental health for all/ https://www.who.int/teams/mental-health-and-substance-use/world-mental-health-report/ pag 82/ accesat la data de 18/02/2025
Articol susținut de Angelini Pharma România, prin Parteneriatul pentru Sănătate Mintală