Sfârșitul emigrației
Au emigrat din România spre Europa occidentală peste trei milioane de români, din 2000 încoace. O parte au emigrat spre Italia și Portugalia. Și Italia și Portugalia sunt țări de prosperitate recentă, și au fost țări sărace în perioada postbelică. Și Portugalia și Italia au avut, între 1945-1970, emigrații masive. Când românii emigrează spre Italia sau Portugalia, emigrează printre oameni care au avut rude emigrate în acei ani vitregi.
Perioada de emigrație a durat puțin peste două decenii, și a fost stopată de instalarea prosperității occidentale în cele două țări. Același fenomen îl observăm și în Italia postbelică. Germania are 700 000 de italieni emigrați după 1945, și Elveția 500 000 de italieni. Emigrarea a fost intensă între 1946-1971, când economia italiană își revine complet. În sec. XX au emigrat definitiv 20 de milioane de italieni. Italienii emigranți lucrau în mine (Belgia) hoteluri (Elveția); în agricultură (Franța) și ca muncitori necalificați în Germania.
E vorba de 25 de ani de emigrare; probabil că și România va cunoaște o evoluție asemănătoare, iar emigrarea nu va fi un proces permanent, ci un episod din perioada de declin economic.
Putem crede că și emigrarea din România va încetini considerabil încă din următorii cinci ani. Între 1960-1970, PIB-ul per capita al Portugaliei crește de șapte ori, și emigrarea stopează, parte din considerente politice interne (revenirea democrației în Portugalia) parte din considerente economice externe (criza economică de după primul șoc petrolier) – dar și din cauze economice interne – creșterea economică a Portugaliei.
Reducerea decalajelor
Criteriul
Anul
România
Spania
Proporția
PIB per capita
2000
1650 $
14700 $
de 9,4 mai mic
2019
12900 $
29600 $
de 2,3 mai mic
PIB per capita la paritate a puterii de cumpărare
2000
5800
21 600
de 3,7 mai mic
2019
33 000 $
43 000 $
de 1,3 mai mic
salariul mediu anual
2000
1200 euro
17300 euro
de 14 ori mai mic
2020
8400 euro
28 000 euro
de 3,3 ori mai mic
rata șomajului
2000
10 %
2019
3,9 %
Cele de mai sus pot părea cifre seci, dar, în nici o generație, România a redus foarte mult decalajele față de țările occidentale. Pur și simplu, și rata șomajului a scăzut, salariile au crescut în România, și în absolut, și comparativ cu salariile din vestul Europei. România intră în convergență, nu doar ca legi, ci și ca nivel de trai și ca venituri, cu Europa apuseană. Comparațiile cu alte țări vestice, Grecia și Portugalia, sunt și mai favorabile:
Criteriul
Anul
România
Grecia
Proporția
PIB per capita
2000
1650 $
12000 $
7,2 x
2019
12900 $
19 000
1,47 x
PIB per capita la paritate a puterii de cumpărare
2000
5800 $
19 500 $
3,36 x
2019
33 000 $
32 500 $
egal
salariul mediu anual
2000
1200 euro
18000 euro
15 x
2020
8400 euro
17600 euro
2,09 x
Cum vedem, România trece de la un salariu de 15 ori mai mic decât cel al Greciei la unul care e la jumătatea celui din Grecia. Iar ca putere de cumpărare, cele două țări sunt la paritate.
Un alt parametru cu putere predictivă importantă e scăderea natalității după 1990, care duce, pe termen lung, la scăderea șomajului. România se apropie de deceniul în care se vor pensiona decrețeii (născuți între 1967-1970) cele mai numeroase cohorte de vârstă ale României, care vor fi înlocuite de cei născuți acum 20 de ani. 2026 e ultimul an în care deficitul va fi suportabil.
INTERVIURILE HotNews.ro