Magistrații cer liderilor coaliței o întâlnire urgentă pentru a discuta proiectul de lege privind pensiile speciale

Conducerile CSM, a Înaltei Curți și a Parchetului General doresc să se întâlnească cu liderii coaliției de guvernare joi, 10 aprilie, se arată într-un comunicat transmis de CSM. Anunțul vine la o zi după ce în Camera Deputaților a fost depus proiectul de lege care reformează pensiile de serviciu ale magistraților.

„În considerarea principiului cooperării loiale care trebuie să guverneze relațiile dintre autoritățile publice, orice discuție referitoare la statutul magistraților trebuie să implice reprezentanții sistemului judiciar, context în care ne exprimăm întreaga disponibilitate pentru un dialog autentic și onest, în condiții de transparență instituțională. Vă adresăm rugămintea de a ne comunica în timp util locul și ora întâlnirii propuse”, se menționează în demersul inițat de președinta CSM, Elena Costache, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Alina Corbu, și procurorul general al României, Alex Florența.

Apelul acestora este adresat premierului și președintelui PSD Marcel Ciolacu, președintelui PNL, Cătălin Predoiu, președintelui UDMR, Kelemen Hunor, liderului Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Varujan Pambuccian și ministrului Justiției, Radu Marinescu.

Consiliul Superior al Magistraturii a avut o primă reacție pe această temă încă de marți, când a semnalat că magistrații nu au fost consultați de către in ințiatorii proiectului de lege.

Potrivit CSM, lipsa de transparenţă este de natură „să accentueze incertitudinile magistraţilor şi riscurile pe care acestea le pot genera din perspectiva stabilităţii resursei umane”, susțin membrii consiliului.

Apelul Forumului judecătorilor

Tot marți, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a adresat un apel președintelui interimar al României, Parlamentului României și Guvernului României cu privire la reformele necesare în domeniul justiției și ”la necesitatea abținerii în privința adoptării unor acte normative de natură a afecta negativ statutul constituțional al magistraților”.

„Textul tranzitoriu propus este precar redactat, lipsit de logică matematică, întrucât face să rămână fără niciun efect o parte semnificativă a situaţiilor practice existente, respectiv ipoteza magistraților născuți începând cu anul 1981, aceste persoane putând beneficia de pensia de serviciu doar la împlinirea vârstei maxime de pensionare, indiferent de vechimea în funcție acumulată, contrar deciziilor Curții Constituționale”, se arată în apelul Asociației Forumului.

În opinia magistraților, orice reglementare referitoare la salarizarea şi stabilirea pensiilor magistraţilor trebuie să respecte cele două principii: „al independenţei justiţiei şi al statului de drept, cadrul constituţional actual fundamentând securitatea financiară a magistraţilor”.

Forumul Judecătorilor din România arată că România are nevoie de o reformă reală în Justiție, subliniind că ”legile justiției, adoptate în anul 2022, au adus un regres inacceptabil, sistemul judiciar fiind afectat grav în privința pilonilor săi, a fundamentelor unei justiții independente”.

„Pentru a nu fi distruse complet fundamentele justiției române, Președintele interimar al României, Parlamentul României și Guvernul României trebuie să înțeleagă că sunt urgent necesare reforme reale în justiție, care să pună în aplicare hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene și cerințele organismelor europene și internaționale relevante, mai ales Comisia de la Veneția și Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică”, se mai arată în apelul lansat marți de magistrați.

Ce a provocat nemulțumirile magistraților

Crin Antonescu a declarat, luni, că magistraţii trebuie să iasă la pensie la 65 de ani, precum toţi ceilalţi cetăţenii ai ţării.

Proiectul de lege a fost depus la Parlament după ce candidatul coaliției de guvernare la prezidențiale, Crin Antonescu, a cerut acest lucru luni, într-o ședință, liderilor PSD, PNL, UDMR și minorităților naționale. 

O prevedere majoră este scăderea plafonului de calcul de la 80%, cât este în prezent, la 65% din media veniturilor lunare din ultimii doi ani înaintea pensionării. Asta pentru a reduce decalajul dintre „pensiile de serviciu și cel al pensiilor de asigurări sociale de stat”, potrivit proiectului.