Sari direct la conținut

Sondaj Inscop: Cum vor românii să fie președintele – bărbat, independent, de dreapta / Ce candidați indică votanții principalelor partide

HotNews.ro
Palatul Cotroceni, Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu (editată)
Palatul Cotroceni, Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu (editată)

Mai mult de jumătate dintre români ar prefera un independent la Preşedinţie în detrimentul candidatului unui partid politic, iar un procent similar ar opta pentru un preşedinte de dreapta, în timp ce puţin peste 20% ar prefera unul de stânga, indică un sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.

Tot peste 50% preferă un bărbat ca preşedinte, varianta unei femei la Cotroceni fiind aleasă de 31% dintre cei chestionaţi. În ceea ce priveşte vârsta viitorului preşedinte, procentele sunt apropiate.

Acelaşi sondaj mai relevă că, dintre votanţii PSD, aproape o treime îl consideră pe Marcel Ciolacu cel mai potrivit candidat la Preşedinţie al partidului, urmat de Mircea Geoană şi de Victor Ponta. Dintre votanţii PNL, 15,1% îl indică drept candidatul cel mai potrivit din partea formaţiunii pe Nicolae Ciucă, urmat de Emil Boc şi de Mircea Geoană, care sunt la egalitate.

Peste jumătate dintre votanţii AUR, îl consideră pe George Simion candidatul cel mai potrivit pentru Cotroceni, iar 17,8% optează pentru o candidatură a Dianei Şoşoacă.

În cazul votanţilor Alianţei Dreapta Unită, 21,2% consideră că cel mai potrivit candidat la Preşedinţie ar fi liderul USR Cătălin Drulă, acesta fiind urmat de Mircea Geoană, Dan Barna, Ludovic Orban, Laura Codruţa Koveşi.

Mircea Geoană este indicat ca prezidenţiabil şi de votanţi ai PSD, şi de votanţi ai PNL, precum şi de unii dintre cei ai Alianţei Dreapta Unită, în toate cele trei cazuri fiind a doua opţiune.

Ce fel de președinte vor românii, potrivit sondajului Inscop

Independent versus membru al unui partid politic

Întrebaţi pentru ce fel de preşedinte ar opta între un independent şi un membru al unui partid politic, 55% dintre cei chestionaţi spun că ar alege un independent, 36.1% un membru al unui partid politic, iar 9% nu ştiu sau nu răspund.

Îşi exprimă preferinţa pentru un candidat independent politic mai ales: femeile, gulerele gri, locuitorii din urban, cei cu un venit mai redus. Bărbăţii, persoanele cu educaţie primară, cei inactivi potenţial activi, locuitorii din regiunile sudice ar prefera cel mai mult un membru al unui partid politic pentru funcţia prezidenţială.

De stânga versus de dreapta

50.4% dintre cei chestionaţi spun că ar prefera un preşedinte de dreapta, 20.7% unul de stânga, iar 28.9% nu ştiu sau nu răspund.

Votanţii Alianţei Dreapta Unită, ai PNL şi ai AUR, bărbaţii, cei inactivi potenţial activi, gulerele albastre, locuitorii din Bucureşti îşi exprimă preferinţa pentru un preşedinte de dreapta într-o proporţie mai mare decât media. Ar prefera mai degrabă un preşedinte de stânga mai ales: votanţii PSD, persoanele peste 60 de ani.

Mai tânăr versus mai cu experienţă

46.8% dintre români ar prefera un preşedinte mai tânăr, chiar dacă nu are suficientă experienţă, iar 48.9% un preşedinte mai cu experienţă, chiar dacă este mai vârstnic. Ponderea non-răspunsurilor este de 8.2%.

Îşi exprimă preferinţa pentru un preşedinte mai tânăr în special: votanţii Alianţei Dreapta Unită şi ai AUR, persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu educaţie medie sau superioară, angajaţii la privat. Votanţii PSD şi ai PNL, persoanele cu vârsta peste 45 de ani, inactivii pasivi ar prefera într-o proporţie mai mare decât media un preşedinte mai cu experienţă, chiar dacă este mai vârstnic.

Bărbat versus femeie

53.8% dintre participanţii la sondaj spun că ar prefera un preşedinte care să fie bărbat, iar 31% un preşedinte femeie. 15.2% nu ştiu sau nu răspund.

Votanţii PSD, ai PNL şi ai AUR, bărbaţii, cei cu vârsta peste 60 de ani, inactivi pasivi, locuitorii din urbanul mic, angajaţii la stat îşi exprimă preferinţa pentru un preşedinte bărbat într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii de populaţie. Ar prefera un preşedinte femeie mai ales: femeile, persoanele cu vârsta sub 30 de ani, cei inactivi potenţial activi.

Cel mai potrivit candidat funcție de votanții fiecărui partid

Candidat preşedinţie din partea PSD (întrebare deschisă adresată votanţilor doar PSD)

Întrebaţi care cred că ar fi cel mai potrivit candidat pentru funcţia de preşedinte al României din partea PSD, 32.3% dintre votanţii Partidului Social Democrat îl indică spontan pe Marcel Ciolacu, 18.8% pe Mircea Geoană, 9.8% pe Victor Ponta, 4.9% pe Gabriela Firea, iar 3.9% altul. 29.1% dintre votanţii PSD nu ştiu sau nu pot aprecia, iar 1.2% nu răspund.

Candidat preşedinţie din partea PNL (întrebare deschisă adresată votanţilor doar PNL)

15.1% dintre votanţii PNL indică spontan drept candidatul cel mai potrivit din partea PNL pe Nicolae Ciucă, 7.7% pe Emil Boc, 7.7% pe Mircea Geoană, 1.5% pe Ilie Bolojan, 0.4% pe Rareş Bogdan, iar 10% altul. 56.9% dintre votanţii liberali nu ştiu sau nu pot aprecia, iar 0.7% nu răspund.

Candidat preşedinţie din partea AUR (întrebare deschisă adresată votanţilor doar AUR)

53.6%% din votanţii AUR indică spontan drept candidatul cel mai potrivit al formaţiunii pe George Simion, 17.9% pe Diana Şoşoacă, 0.3% pe Claudiu Târziu, iar 3.2% altul. 25% dintre votanţii AUR nu ştiu sau nu pot aprecia.

Candidat preşedinţie din partea ADU (întrebare deschisă adresată doar votanţilor ADU)

21.2% din votanţii Alianţei Dreapta Unită indică spontan drept candidatul cel mai potrivit pe Cătălin Drulă, 8.2% pe Mircea Geoană, 5.4% pe Dan Barna, 4.1% pe Ludovic Orban, 3.4% Laura Codruţa Kovesi, 0.2% Eugen Tomac, iar 11.8% altul. 45.8% dintre votanţii Alianţei Dreapta Unită nu ştiu sau nu pot aprecia.

  • Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 16 – 24 ianuarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro