„Am anulat peste 30 de evenimente cu artiști străini pentru 2026”. Oameni din industria de entertainment explică efectele creșterii taxelor în domeniul lor

„E o excepție la nivel european această suprataxare a evenimentelor culturale din România”, spune pentru HotNews, unul dintre organizatorii importanți de evenimente din România. Creșterea TVA-ului de la 1 august de la 9 la 21 %, pentru biletele de spectacole, dar și a altor taxe, are implicații majore asupra industriei culturale. HotNews a întrebat mai mulți organizatori care va fi impactul noilor măsuri de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan. 

• „Majorarea impozitului pe dividende se va regăsi în creșterea onorariilor pentru artiști”, explică Alex Doman de la Kimaro Entertainment.
• „În momentul în care alegi să mergi la un festival, nu te uiți doar la prețul biletului, ci și la costurile de transport și cazare”, spune și Andrei Șelaru – Selly, co-fondatorul „Beach, Please!”.
• „Majoritatea țărilor din Uniunea Europeană plătesc TVA și drepturi de autor ca taxe aplicabile oricărui bilet de concert/ festival – nimic mai mult. E o excepție la nivel european această suprataxare a evenimentelor culturale”, descrie situația Laura Coroianu de la Emagic.  

Pentru public, majorările de taxe care intră în vigoare de la 1 august înseamnă bilete mai scumpe. Pentru organizatori – riscuri mai mari și, în multe cazuri, o alegere cinică între a renunța la eveniment sau a-l transforma într-un produs de lux.

Dar ce înseamnă, concret, această creștere? Și cum va afecta ea nu doar marile festivaluri cu sponsori generoși, ci mai ales evenimentele de dimensiuni medii și mici.

HotNews a vorbit cu mai mulți reprezentanți ai organizatorilor de evenimente pentru a avea o imagine mai clară despre cum va arăta sectorul cultural după noile majorări de taxe.

„Creșterea impozitului pe dividende se va regăsi în creșterea onorariilor pentru artiști”

Alex Doman, Event Producer la Kimaro Entertainment, spune că noul val de măsuri fiscale va avea efecte clare și directe asupra deciziei publicului de a cheltui pentru divertisment. Chiar dacă, în cazul lor, doar TVA-ul este afectat direct, impactul asupra întregului ecosistem este mult mai profund.

„Ne așteptăm la o scădere semnificativă a vânzărilor. Deși în cazul nostru direct se aplică doar o majorare a TVA-ului, impactul total asupra clienților este mult mai amplu – aceștia vor resimți creșteri multiple (impozite, contribuții, costuri de trai), ceea ce va influența în mod clar decizia de a cheltui pentru divertisment. Puterea de cumpărare va scădea, iar acest lucru se va reflecta în apetitul pentru evenimente.”

Una dintre cele mai sensibile zone, spune Doman, va fi cea a onorariilor – de la artiști, la staff-ul tehnic. Costurile cresc indirect, pe fondul fiscalității tot mai apăsătoare asupra afacerilor.

„Una dintre cele mai sensibile zone afectate va fi impozitul pe dividende, care, indirect, se va regăsi în creșterea onorariilor pentru artiști, colaboratori și staff-ul tehnic. Aceste modificări fiscale generează automat presiune pe bugete și renegocieri ale fee-urilor.”

În ciuda contextului economic, Doman observă o reziliență în rândul publicului tânăr – cel mai activ segment al pieței de entertainment:

„Deși inflația și costurile generale de trai afectează toți consumatorii, tinerii continuă să acorde prioritate experiențelor – festivaluri, concerte, evenimente –, ceea ce ne dă încredere că interesul lor va rămâne ridicat, chiar și în acest context economic incert.”

„Anticipăm o accentuare a dispariției proiectelor mici independente”

În privința pieței, producătorul spune că România nu va asista neapărat la o polarizare între evenimente mari și cele mici – pentru că aceasta deja există. Problema reală este că zona de mijloc aproape că lipsește, iar măsurile recente pot împinge spre dispariția puținelor inițiative independente care au mai rămas.

„Este foarte probabil să asistăm la o contracție generală a consumului cultural, mai ales în rândul publicului ocazional sau al celor care frecventau evenimente multiple. În ceea ce privește polarizarea, considerăm că piața locală este deja extrem de segmentată – în România nu avem aproape deloc festivaluri de dimensiuni medii, ci doar evenimente mari sau foarte mici. Din acest motiv, nu anticipăm o polarizare nouă, ci mai degrabă o accentuare a dispariției proiectelor mici independente.”

Care ar fi soluția? 

Dialog și politici adaptate. „Așa cum a propus și AROC, considerăm esențial ca Guvernul să inițieze o consultare reală cu actorii din sectorul independent. Avem nevoie de politici publice adaptate specificului industriei culturale și de entertainment, care să ia în calcul volatilitatea și vulnerabilitatea acesteia. Un dialog deschis și constant cu profesioniștii din domeniu ar permite identificarea unor măsuri de sprijin eficiente și sustenabile”, mai spune Doman.

„E o excepție la nivel european această suprataxare a evenimentelor culturale din România”

Pentru Laura Coroianu, managing partner la Emagic – compania care organizează mari concerte internaționale din România – efectele noilor măsuri fiscale vin peste o industrie deja obosită, presată de ani de pandemie, inflație și reglementări impredictibile.

„Sectorul cultural a fost printre cele mai grav afectate în pandemie, cu activitate suspendată total aproape doi ani și cu sprijin insuficient spre inexistent. După redeschidere, am absorbit creșteri constante de costuri — inflație, contribuții mai ridicate și, prin urmare, costuri logistice locale în creștere. În plus, TVA-ul pentru biletele de spectacol a fost majorat deja, de la 5% la 9% acum un an și jumătate, iar acum urmează o nouă creștere la 21%.”

Această nouă creștere, spune ea, e „o a doua lovitură majoră”.

„Aceasta pune presiune directă pe bugetele noastre și ne obligă să transferăm o parte dintre costuri către public în următorul an. Dar nici publicul nu poate susține în totalitate aceste măriri de preț. În final, riscăm să vedem mai puține evenimente, mai scumpe și mai greu accesibile pentru public.”

În restul Europei, astfel de suprataxări nici măcar nu există. „Teritorii renumite pentru organizarea de evenimente și festivaluri, cum sunt Belgia sau Olanda, nu au niciun fel de timbru cultural, de Cruce Roșie, de patrimoniu ori impozit local de spectacole aplicat pe valoarea biletelor. Nici vecinii noștri din Europa de Est (Bulgaria, Croația, Ungaria) nu au auzit de aceste timbre. Majoritatea țărilor din Uniunea Europeană plătesc TVA și drepturi de autor ca taxe aplicabile oricărui bilet de concert/ festival – nimic mai mult. E o excepție la nivel european această suprataxare a evenimentelor culturale.”

Dincolo de comparațiile externe, impactul imediat e acasă: „creșteri de 10–15% ale prețurilor biletelor” sunt deja luate în calcul pentru 2025. O parte dintre concertele deja contractate s-ar putea să nu se mai susțină. În ciuda interesului publicului, costurile logistice și operaționale (scena, sunet, lumini, cazare, transport) devin greu de susținut. 

„Onorariile artiștilor, mai ales ale celor internaționali, sunt în general stabilite contractual și nu sunt influențate direct de majorările fiscale. Totuși, creșterea TVA-ului și a altor taxe ne obligă să reevaluăm întreg bugetul producției pentru a menține sustenabilitatea evenimentelor. Din păcate, acest lucru ar putea însemna renunțarea la anumite concerte care se desfășoară fără probleme în alte țări, dar care ar putea deveni de acum imposibil de realizat la noi.”

„Industria noastră este o industrie suport pentru HoReCa”

Pe termen lung, atrage atenția Laura Coroianu, nu doar cultura are de pierdut, ci întreaga economie locală: turismul, transportul, restaurantele, hotelurile – toate beneficiau de pe urma concertelor și festivalurilor care aduceau zeci de mii de spectatori, inclusiv străini.

„Industria noastră este o industrie suport pentru HoReCa, transporturi și multe obiective turistice din România. Considerăm că este esențial să se înțeleagă impactul defavorabil pe care restrângerea evenimentelor o poate avea pentru industriile conexe.”

Tot ea completează și că nu este exclus ca o parte dintre aceste evenimente să ajungă să fie organizate de către companiile românești pe teritoriul altor state (exemple în acest sens putând fi considerate Sunwaves Spania ori Zanzibar, Untold Dubai etc.). 

Din partea autorităților, Emagic nu cere doar menținerea unui TVA redus. Cere mai ales predictibilitate, consultare și, dacă statul decide să dubleze TVA-ul, atunci să elimine măcar alte taxe adiacente.

„Am anulat peste 30 de evenimente cu artiști străini pentru 2026, adică potențiale vânzări de peste 5 milioane de euro”

Pentru Emil Ionescu, managing partner la IaBilet și BestMusic, impactul măsurilor fiscale anunțate nu e o proiecție de viitor – e deja realitate. Calendarul evenimentelor din toamnă și iarnă s-a subțiat vizibil, spune el.

„Impactul se vede deja: un număr mult mai mic de evenimente puse la vânzare pentru toamnă-iarnă. Absolut niciun turneu cu artiști români anunțat. Niciun eveniment major (peste 5000), decât Three Days Grace, care e sold-out oricum de 3 luni. Numărul de evenimente puse acum la vânzare e cu 30% mai mic decât anul trecut și cu 35% mai mic decât în 2023. Deci bugetul de stat va încasa mult mai puțini bani din această creștere a TVA-ului cu 133% (de la 9% la 21%)”, explică Emil Ionescu. 

Creșterea TVA-ului la 21% a dus direct la decizii de anulare. În cazul BestMusic, planurile pentru 2026 au fost tăiate drastic.

„Vă pot confirma că am anulat peste 30 de evenimente cu artiști străini pentru 2026, adică potențiale vânzări de peste 5 milioane de euro. Adică TVA de aproximativ 500.000 de euro la 9% și 1 milion de euro la 21%. Statul NU va mai încasa 500.000 de euro. Și asta doar la BestMusic. Preferăm să nu facem nimic. Asta pentru că marja de profit (dacă există) în acest business e între 5-10%. Creșterea TVA-ului cu 133% (adică 12%) e peste media marjei de profit. Așa că nu merită”, mai spune Ionescu.

Costurile logistice sau onorariile nici măcar nu mai intră în discuție, spune el, dacă evenimentul nu mai are loc: „Toate costurile de mai sus depind dacă evenimentul are loc sau nu. Dacă nu se ține, nu există aceste costuri. Deci toate industriile care le prestează pierd în lanț. TVA-ul pierdut la bugetul de stat este exponențial.”

Pentru evenimentele care totuși vor avea loc, prețurile biletelor vor crește considerabil. Estimările lui indică o majorare cu 30%, poate chiar 50% dacă se confirmă și alte creșteri de impozite.

„Deja alți organizatori le-au crescut cu 25–30%. Estimăm că, dacă și impozitul pe profit și pe dividende vor crește, cum se anunță, biletele vor crește cu până la 50%.”

Emil Ionescu crede că publicul fidel va continua să participe, dar segmentul „curioșilor” – cel care susținea adesea volumul – va dispărea:

„Problema e cu ‘curioșii’, cum le zic eu. Cei care știu 2–3 piese și ar plăti 50 de euro pe un bilet, dar nu ar plăti niciodată 75 de euro. Volumul acestora va scădea foarte mult.”

Industria riscă o regresie de peste un deceniu, avertizează el. Marii organizatori nu vor mai risca evenimente cu buget ridicat, iar cei mici ar putea reveni la practicile din perioada gri a anilor 2000.

„Evenimentele mici vor trece ‘la negru’, ca în perioada 2000–2012”, mai spune Emil Ionescu.

„În momentul în care alegi să mergi la un festival, nu te uiți doar la prețul biletului, ci și la costurile de transport și cazare”

Pentru Andrei Șelaru – Selly, co-fondatorul Beach, Please! – măsurile fiscale propuse nu fac decât să împingă în jos o industrie care și așa funcționează pe margini extrem de fragile.

„Vorbim de o industrie care are deja marje foarte mici. Dacă ne uităm la majoritatea evenimentelor mari din România, foarte puține reușeau oricum să facă profit chiar și în contextul fiscal actual. O mărire de taxe ar face ca această industrie, care raportat la economia țării nu este nici măcar una foarte mare, să aibă și mai mult de suferit.”

Creșterea TVA-ului aplicat biletelor este, spune el, principalul factor care va pune presiune pe prețurile finale – cu efect direct asupra publicului.

„Este o creștere foarte mare a TVA-ului la bilete, care cu siguranță va avea un efect asupra prețurilor cu care clientul își va cumpăra bilet la evenimente.”

Selly explică că festivalurile practică deja un sistem de creștere graduală a prețurilor pe măsură ce se apropie data evenimentului, însă acum diferența de TVA va fi inevitabil integrată în noile praguri de preț.

Pe termen scurt, cel mai probabil vom asista la scumpiri în lanț. Dar pe termen mediu, riscul major este dispariția unor evenimente – mai ales cele mici sau independente, care nu își permit să absoarbă asemenea costuri.

„Cu siguranță e un climat care îi descurajează pe mulți, mai ales că industria de evenimente se confruntă și cu multe alte taxe pe care nu le cunosc foarte mulți oameni – taxa de timbru, taxa Crucii Roșii, taxe locale. Toate aceste taxe nu sunt aplicate profitului, ci prețului cu care oamenii cumpără biletul.”

Accesul publicului, în special al tinerilor, va deveni tot mai greu, mai ales pentru cei care vin din alte orașe.

„În momentul în care alegi să mergi la un festival, nu te uiți doar la prețul biletului. Te uiți și la costurile de transport, la costul cazării, care este de departe cel mai mare cost pentru un participant. Aici evident vorbim de un festival care nu se organizează în orașe mari, cum ar fi București sau Cluj, dar chiar și acolo sunt foarte mulți care vin din alte părți. În climatul actual, vorbim și de cazări mai scumpe, deci vorbim de scumpiri pe întreg lanțul.”

În opinia lui Selly, adevărata problemă nu stă doar în creșterea TVA, ci în sistemul de taxe învechit și disproporționat care guvernează industria: 

„Toată această zonă de taxe de timbru, taxele organismelor de gestiune colectivă, sunt taxe care nu sunt justificate să fie plătite, iar acest lucru nu se întâmplă în foarte multe alte țări europene. Problema este, în opinia noastră, mai degrabă aici decât în creșterea TVA-ului aplicat biletelor. Sunt taxe implementate la începutul anilor ’90 în România, care nu mai au sens în climatul actual”..

Selly mai spune că, în prezent, un festival – pe lângă TVA – plătește pe valoarea biletelor (nu pe profit) un timbru muzical de 5%, taxa pentru Crucea Roșie de 1%, taxe locale de aproximativ 2%, și taxe pentru drepturi de autor și pentru difuzările de muzică, colectate de organismele de gestiune colectivă, de până la 12%. Așadar, totalul taxelor plătite pe valoarea biletului depășește 40%.

Pe lângă acestea, există și comisionul către platformele de ticketing – un cost inevitabil pentru majoritatea organizatorilor.

„E greu de înțeles de ce fix o industrie care abia începe să se dezvolte, care creează mult mai multă valoare decât reușește să capteze, este supusă unor măsuri care o descurajează. Nu înțelegem de ce aceste măsuri sunt necesare”, mai spune co-fondatorul „Beach, please!”.