Protestele judecătorilor și procurorilor din România se extind în toată țara, potrivit deciziilor luate în adunările generale întrunite până acum. Și-au anunțat suspendarea activității, până la retragerea proiectului referitor la pensiile speciale ale magistraților, judecătorii mai multor curți de apel, dar și procurorii de la Parchetul Tribunalului București.

• Consultarea judecătorilor și procurorilor va continua până miercuri.
• Majoritatea instanțelor unde au avut loc adunările generale au decis suspendarea activității pe termen nelimitat, pe durata protestelor urmând să fie soluționate doar dosarele penale în care se vor judeca măsuri preventive.
• Este vorba despre curțile de apel din București, Alba Iulia, Bacău,  Cluj, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Timișoara, Târgu Mureș.
• Există și excepții. La Curtea de Apel Bacău, judecătorii vor intra în sala de judecată însă doar pentru a amâna dosarele și a acorda noi termene.
• Ministrul Justiției, Radu Marinescu, spune că ministerul nu a fost informat în mod oficial despre protestele pe care le-au anunțat până acum mai multe instanțe și parchete din țară, subliniind că greva nu este permisă în sistemul judiciar: „Orice formă de protest trebuie să asigure continuarea activității judiciare”,

„Demersul nostru are ca premisă respectul faţă de cetăţeni, ca dreptul de acces la justiţie să nu devină o iluzie”

La Curtea de Apel Iași, președintele instanței, judecătoarea Diana Micu Cheptene, a precizat pentru HotNews că judecătorii de drepturi și libertăți își vor desfășura activitatea în mod obișnuit. Cu excepția dosarelor în care sunt judecate măsurile preventive, celalalte dosare aflate pe rolul instanței și au termen în această perioadă nu se vor judeca, fiind amânate.  

„Având în vedere acţiunile agresive susţinute şi lipsite de fundament ale decidenților politici, la care asistăm, probează o nevoie fără precedent a acestora de aservire, prin disoluţie, a puterii judecătoreşti, este în mod ferm necesar ca, în exercitarea prerogativelor constituţionale de putere în stat, să atragem atenţia asupra riscului iminent de distrugere a statului de drept. Demersul nostru are ca premisă respectul faţă de cetăţeni şi solidaritatea cu aceştia pentru ca dreptul de acces la justiţie să nu devină o iluzie”, au transmis oficialii Curții de Apel Alba Iulia.

Judecătorii din Alba Iulia cer reprezentanților puterii executive şi ai puterii legislative „să înceteze campania agresivă împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă”.

Instanțele unde adunările generale au decis adoptarea acțiunilor de protest anunță că, pe durata protestelor, judecătorii își vor îndeplini atribuţiile administrative, cele privind motivarea hotărârilor, efectuarea procedurilor de verificare şi regularizare a cererilor, studiul individual şi formarea profesională continuă, precum şi alte atribuţii legale.

La Curtea de Apel Bacău, judecătorii vor intra în sala de judecată, însă doar pentru a amâna dosarele și a acorda noi termene.

„La noi, formularea este un pic altfel. Nu va fi suspendare, ci amânare. Colegii vor intra în ședințele de judecată și vor da noi termene în dosar, vor fi redactate încheieri. Se vor judeca doar măsurile preventive- în materie penală și cererile de suspendare executare în contencios administrativ”, a precizat pentru HotNews purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Bacău, judecătoarea Maria Violeta Chiriac.

Și procurorii Parchetului Tribunalului București își suspendă activitatea

Procurorii Parchetului Tribunalului București au anunțat marți, 26 august, că își suspendă activitatea „pe durată nedeterminată”, până la retragerea proiectului referitor la pensiile speciale ale magistraților. În același timp, mai multe instanțe din țară au anunțat că își suspendă activitatea, cu excepția dosarelor care privesc măsurile preventive.

Adunarea Generală a procurorilor s-a întrunit marți în vederea „exprimării unui punct de vedere referitor la proiectul de act normativ privind modificarea pensiilor de serviciu și la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției”, anunță Parchetul de pe lângă Tribunalul București, într-un comunicat.

Procurorii au decis, în unanimitate, în adunarea generală, că proiectul Guvernului „nu rezolvă niciuna dintre inechitățile sociale”.

În plus, ei acuză că din proiect „lipsește o etapizare reală și măsuri tranzitorii” și că „este elaborat în lipsa unei fundamentări reale”.

În urma întrunirii, procurorii au decis că vor protesta prin:

• Suspendarea activității de supraveghere a urmăririi penale de către procuror în dosarele penale, cu excepția celor în care s-au dispus sau se preconizează dispunerea măsurilor preventive privative de libertate;
• Suspendarea activității de primire a dosarelor penale în care organele de cercetare penală formulează propuneri de terminare a urmăririi penale, respectiv de luare a unor măsuri procesuale;
• Suspendarea activității procurorilor din cadrul secțiilor judiciare referitoare la participarea la judecarea cauzelor și formularea concluziilor;
• Suspendarea activității de soluționare a plângerilor formulate împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată;
• Suspendarea activității de soluționare a cererilor formulate de părți sau de alte instituții;
• Suspendarea oricăror alte activități conexe activității de urmărire penală (inclusiv a soluționării cererilor de prelungire a dreptului de circulație);
• Suspendarea activității cu publicul și de primire în audiență.

La majoritatea parchetelor din țară, adunările generale au loc miercuri.

CSM, critici dure la adresa guvernului

Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat, marți, că în adunările generale ale judecătorilor de la nivelul curților de apel „toate cele 16 curți de apel au solicitat celorlalte două puteri ale statului retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor și încetarea campaniei agresive împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă”.

„În acest context s-a hotărât ca, începând cu data de 27.08.2025, activitatea să se desfășoare conform hotărârilor adunărilor generale ale judecătorilor, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la riscul major de destabilizare a sistemului judiciar generat de demersul normativ menționat”.

CSM spunea, atunci când a anunțat convocarea adunărilor generale în instanțe și parchete, că decizia a fost declanșată de escaladarea „atitudinii publice ostile față de judecători și procurori”.

Această „escaladare” are loc, potrivit CSM, în special, prin:

• „luările de poziție repetate ale reprezentanților partidelor care compun coaliția de guvernare care, într-o manieră incalificabilă, urmăresc să culpabilizeze sistemul judiciar pentru dificultățile economice și bugetare cu care se confruntă societatea românească în prezent și să distragă atenția de la cauzele adevărate ale acestora,
• intensificarea campaniei pe care diferite instituții media o derulează împotriva sistemului judiciar pentru a completa retorica susținută de factorul politic în vederea destabilizării sistemului de justiție,
• promovarea agresivă, din zona aceluiași factor politic și a mass-mediei care îl susține, a ideii că intenția prim-ministrului Guvernului României de a modifica regimul pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor ar urmări de fapt să pună capăt unor privilegii ale magistraților,
• ignorarea argumentelor reprezentanților sistemului judiciar și punerea constantă în discuție a statutului judecătorilor și procurorilor, în atmosfera de ură publică generată de acțiunile iresponsabile ale factorului politic, creând astfel riscul major de demoralizare a judecătorilor și procurorilor aflați în funcție (…),
• disprețul pe care unii exponenți ai factorului politic sau din mass-media îl manifestă constant față de magistrați, în condițiile în care sunt bine cunoscute eforturile judecătorilor și procurorilor care își exercită atribuțiile cu onestitate și profesionalism (…)”.

Au sau nu au voie magistrații să protesteze?

Acțiunile de protest declanșate în aceste zile de magistrații din România nu sunt fără precedent. În ultimii 16 ani, Justiția a mai fost marcată de patru proteste de amploare. În 2009 și 2016, judecătorii și procurorii din toată țara și-au întrerupt activitatea, nemulțumiți de salarizare și tăierea unor sporuri. În 2019 și 2023, magistrații au protestat din nou, de această dată față de modificările aduse Legilor Justiției de către regimul Dragnea.

Declanșarea acțiunilor de protest în instanțe și parchete a stârnit critici în spațiul public, fiind invocate anumite prevederi din statutul magistraților și condul deontologic.

Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor prevede și Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor nu le interzice, în mod explicit, magistraților să protesteze. Interdicțiile vizează asocierea lor cu doctrine politice.

Statutul judecătorilor şi procurorilor prevede, la capitolul Incompatibilităţi şi interdicţii:

• Judecătorii și procurorii nu pot să facă parte din partide sau formațiuni politice și nici să desfășoare sau să participe la activități cu caracter politic.
• Judecătorii și procurorii sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.

În Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, la capitolul Independenţa justiţiei, se menționează:

• În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu judecătorii și procurorii nu trebuie să fie influențați de doctrine politice.
• Judecătorii și procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formațiune politică, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formațiunile politice și nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri.
• Judecătorii și procurorii nu pot să acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o funcție publică cu caracter politic.

Ce prevede proiectul Guvernului care modifică pensiile magistraților

Proiectul prevede ca vârsta de pensionare pentru magistrați să fie cea standard din sistemul public de pensii, adică 65 de ani.

Magistrații se vor putea în continuare pensiona anticipat, conform proiectului, însă doar după ce vor avea 35 de ani vechime. Dacă se pensionează pentru că au vechime însă nu îndeplinesc și vârsta cerută de lege, atunci li se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.

Modificări sunt și în ceea ce privește cuantumul pensiei: ea nu va putea fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună dinaintea pensionării.

Conform proiectului, reforma privind pensiile magistraților ar trebui să fie adoptată până la data de 1 octombrie 2025 – atunci când proiectul de lege ar trebui să intre în vigoare.

Citește și

Proiectul care modifică pensiile magistraților, publicat în dezbatere publică. Principalele schimbări / De ce nu sunt incluși și judecătorii CCR