Începerea școlii vine la pachet cu îngrijorări ale celor 160.000 de familii monoparentale

Săptămâna viitoare începe școala, iar preocupările părinților pentru pregătirea copiilor cresc proporțional. Marian este tată rămas singur cu băiatul lui, după ce soția lui s-a stins ca urmare a unei boli. Este, ceea ce Statistica încadrează în categoria ”gospodării formate dintr-un adult cu un copil dependent”. Sunt 160.000 de asemenea familii, din care 85% sunt formate din mame singure cu cel puțin un copil, potrivit datelor transmise de INS.

Acum 5 ani erau 130.000 de familii, apoi (în 2022) INS număra 144.000 de familii monoparentale cu copii (36.000 bărbați singuri cu copii și 108.000 femei sigure cu copii), iar acum sunt 160.000.

Matei, băiatul lui Marian, urmează să intre în clasa a treia. „Numai rechizitele m-au costat 300 de lei. Un ghiozdan sub 100 de lei nu găsești, iar dacă mai pui și îmbrăcămintea, nu cobori sub 600 de lei”, spune Marian. Pentru că vrea să-i fie aproape copilului, Marian nu poate lucra cu normă întreagă sau în ture, așa că face ride-sharing, iar veniturile lui ajung și la 3500 de lei lunar. Bani din care se descurcă destul de greu, dar e optimist. ”O scoatem noi la capăt, sănătoși să fim!”

Lipsiți de un partener cu care să împartă volumul suplimentar de muncă acasă și incapabili să se bazeze pe sisteme de sprijin, cum ar fi bunicii și bonele, mulți părinți singuri se luptă să aibă grijă de copii în timp ce își câștigă existența. Adesea, ei sunt singurii susținători ai familiei, așa că luarea unei vacanțe nu este fezabilă. Unii spun că pur și simplu nu au nicio opțiune.

În anul 2024, din cele 7,5 milioane de familii din România, 2,44 milioane (32,3%) au avut în componenţă copii dependenţi, iar 5,1 milioane de familii erau fără copii sub 18 ani în îngrijire.

De asemenea, anul trecut circa o treime din totalul familiilor erau formate dintr-o singură persoană. Din totalul acestor familii (dintr-o singură persoană) jumătate erau familii în care acea persoană are peste 65 de ani, potrivit datelor INS.

Deși poate părea paradoxal faptul că numărul familiilor monoparentale crește deși numărul divorțurilor în România este în scădere, situația poate fi explicată prin creșterea copiilor proveniți în cadrul parteneriatelor civile, care preferă să conviețuiască împreună fără a fi căsătoriți.

Rata divorţialităţii a scăzut de la 1,06 divorţuri la 1000 locuitori la 1,04 divorţuri la 1000 locuitori anul trecut. În mediul urban s-a înregistrat un număr de divorţuri de 1,6 ori mai mare faţă de cel din mediul rural. În 40% din cazurile de divorț cuplul care se desparte a avut cel puțin un copil.

Fenomenul restanţelor la plata întreținerii sau a ratelor în 2024 a fost mai răspândit în cazul familiilor formate dintr-un părinte singur cu cel puțin un copil minor în întreținere (28,7%) şi al familiilor formate din doi adulţi cu 3 sau mai mulţi copii minori în întreținere (29,4%), notează statisticienii.

În Uniunea Europeană (UE) existau 202 milioane de gospodării. În același an, UE a avut cel mai mare număr de gospodării formate dintr-un singur adult, fără copii (75,0 milioane). Aproximativ 14% din gospodăriile cu copii (7,8 milioane de gospodării) erau formate din părinți singuri, reprezentând 4% din totalul gospodăriilor.

Ponderea gospodăriilor monoparentale diferă foarte mult între țări

Ponderea părinților singuri a variat considerabil de la o țară la alta. Analizând ponderea gospodăriilor monoparentale în totalul gospodăriilor cu copii, șase țări au înregistrat o pondere de peste 20% din totalul gospodăriilor cu copii: Suedia (34%), Danemarca (29%), Estonia (28%), Letonia și Lituania (ambele 25%) și Franța (21%).

În schimb, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în Croația (5%), România (7%) și Finlanda (8%), în timp ce Grecia, Slovacia, Malta, Polonia, Spania și Slovenia au înregistrat toate 9%.