REPORTAJ. „Dacă e să cadă blocul, măcar să fie în casa ei”. Localnicii dintr-un oraș aflat la ceva mai mult de 100 km de București trăiesc cu frica să nu cadă în „Groapă”, „mângâiați” doar de asigurările autorităților locale

„Evenimente discreționare care pot deveni catastrofale” – așa scrie, negru pe alb, în raportul realizat de specialiștii Institutului de Geologie al României despre ceea ce se întâmplă la Slănic Prahova. Orașul se confruntă de câțiva ani cu o situație alarmantă: solul se tasează „accelerat”, după cum s-au exprimat geologii. Localnicii au numit fenomenul mult mai plastic: „Groapa”. În acest timp, autoritățile locale preferă să cosmetizeze situația. Am pus cap la cap mărturiile localnicilor și cercetările specialiștilor ca să aflăm ce se ascunde în spatele declarațiilor liniștitoare ale primarului și președintelui CJ care spun că „totul e în grafic” sau „Slănic este un oraș sigur”.

• Acest articol a câștigat locul 1 la ediția din 2025 a Programului „Ratiu Forum Journalism Mentorship”. Programul își propune să stimuleze dezvoltarea abilităților profesionale pentru jurnaliștii aflați la începutul carierei.

Sprijinindu-se într-un cadru metalic, o bătrână în pijama și capot aștepta în ușa apartamentului său din centrul orașului prahovean Slănic. Fără să înțeleagă prea bine ce se întâmplă, doar cu un ordin vag venit de la reprezentanții ISU: evacuarea! 

Fiica ei, Daniela, își amintește bine momentul. A alergat spre bloc, i-a pus mamei într-o sacoșă câteva haine, medicamentele și cartea de identitate. Nu aveau niciun plan, doar certitudinea că nu mai putea rămâne acolo. 

„Nu puteam să o las. Nu se poate mișca fără cadru. M-am trezit nevoită să o iau acasă la mine, într-un apartament unde abia încăpem două persoane sănătoase”, își amintește Daniela momentul. 

Nu era prima dată când mișcări ale solului rescriu harta orașului Slănic, aflat la 120 de km de București și nici 40 de km de Ploiești. De data asta, însă, prăbușirea bruscă a unei porțiuni din strada principală, însoțită de un zgomot puternic și de apariția unei găuri în asfalt, i-a înspăimântat pe oamenii care s-au trezit vecini cu bizarul fenomen. 

Măsuri de urgență și viața locatarilor după evacuare 

Din 25 aprilie 2024, ziua în care mama Danielei a plecat din apartamentul ei doar cu hainele de pe ea, fără să știe când se va întoarce acasă, strada 23 August din centrul Slănicului a fost un șantier continuu. Specialiștii spun că terenul – un sol instabil, slăbit de ani de infiltrații – a suferit o „tasare accelerată”, cauzele acesteia fiind multiple. Situația nu se încadrează într-un tipar geologic clar definit și nu poartă, formal, niciun nume, așa că localnicii au numit-o „Groapa”. 

Locuitorii orașului nu sunt străini de astfel de episoade. În urmă cu cinci ani, în 2019, o altă zonă s-a surpat. La fel și atunci: panică și intervenții rapide. Oamenii afectați fie și-au cârpit casele, fie au ales să le părăsească, fiecare după posibilități. Însă în 2024, odată cu apariția Gropii, situația gospodăriilor a devenit critică. Cei afectați au obosit să o ia din nou de la capăt. S-au resemnat și au realizat că problema reală nu a fost niciodată rezolvată. 

Pentru a opri sau măcar încetini extinderea și adâncirea gropii, echipele de intervenție au forat adânc în sol și au injectat, cu presiune, amestecuri de ciment: o metodă numită „jet grouting”. 

Aceste injecții au rolul de a umple golurile ascunse din subteran și de a consolida terenul. 

În toamna anului 2024, măsurătorile au arătat o încetinire cu 90% a tasării, potrivit lui Marian Pruteanu, coordonatorul intervențiilor pentru stabilizarea terenului afectat. Totuși, pământul încă se mișcă. Cu doi-trei centimetri pe an, masivul alunecă încet, în adâncime și lateral. 

Două blocuri de locuințe au fost afectate direct de consecințele fenomenului. 

Într-unul locuia și mama Danielei. Pe lângă ele, au mai avut de suferit și alte clădiri importante precum sediul Poliției, ANAF-ul și un restaurant. Decizia luată de urgență a implicat evacuarea preventivă a locatarilor. Oamenii au fost scoși din casele lor și au ales să locuiască la rude, și-au asumat chirii în orașele învecinate ori au ales varianta temporară oferită de către Primăria Slănic – cazare în Hotelul Balnear. 

„Suntem în grafic!” 

În 2024, Groapa a venit peste slăniceni în plină campanie electorală. Se pregăteau să-și aleagă primarul. Evacuările s-au făcut în grabă, pământul se lăsa vizibil sub fundații, dar mesajele oficiale rămâneau optimiste. 

 Într-o declarație dată presei, la o zi după apariția gropii în centrul orașului, primarul orașului anunța senin: „Suntem în grafic!”. După ce i s-au adresat și alte întrebări în legătură cu instabilitatea solului, a devenit vizibil iritat, alegând să plece.

Nimeni n-a întrebat exact în ce grafic intră o dolină apărută între blocuri, însă pe străzi apăreau afișe cu sloganuri politice încurajatoare. 

Reveniți acasă, dar cu bagajul la ușă 

Pentru Daniela și mama ei, aranjamentul a durat două săptămâni. Spațiul strâmt și lipsa oricărei adaptări pentru o persoană cu mobilitate redusă au transformat fiecare zi într-o provocare. „Noaptea o ajutam să ajungă la baie, ziua încercam să nu-i arăt cât de depășită eram. După două săptămâni a zis că nu mai poate și mi-a cerut să o duc înapoi. A zis că, dacă e să cadă blocul, măcar să fie în casa ei”, povestește Daniela. 

Mulți dintre vecinii ei s-au întors în apartamentele lor. Nu pentru că riscul dispăruse, ci pentru că nu mai puteau rămâne departe de casă. Traiul de zi cu zi devenise o improvizație permanentă. „Unde să-mi spăl rufele? Unde să-mi gătesc? Eu n-am bani să mănânc la restaurant în fiecare zi,” a spus o altă vecină a mamei Danielei, care a stat două săptămâni la Hotelul Balnear, după care a revenit acasă.

Blocurile în care au revenit arată însă ca după un cutremur mare chiar și la un an după ce locatarii au revenit acasă. Peretele exterior al blocului unde locuiește mama Danielei este crăpat de sus până jos, cu o fisură care pare să aibă peste 4–5 centimetri adâncime. 

Un balcon de la parter pare desprins de restul clădirii. Fundația e complet decalată și a ajuns la aproximativ zece centimetri sub placa balconului. Cele două tronsoane ale blocului au început să se despartă. Fisura dintre ele are cel puțin trei-patru centimetri, iar acoperișul pare și el mutat de la locul lui. Viața în aceste blocuri înseamnă adaptare permanentă. Oamenii încearcă să trăiască normal, dar se lovesc de pericol la fiecare pas. 

Realitate versus iluzie 

Lunile au trecut, iar în 12 martie 2025, la o ședință extraordinară a Consiliului Local Slănic, Marian Pruteanu a explicat că intervențiile de stabilizare au funcționat parțial. 

Tasarea a fost încetinită cu aproape 90% datorită coloanelor injectate în jurul blocurilor, dar asta nu înseamnă că fenomenul s-a oprit. „Nu este o oprire, ci o încetinire”, a spus el. Tot atunci a menționat că zona afectată nu e una izolată. De fapt, întreaga zonă urbană a orașului Slănic se află pe un teren instabil, care va fi supus unui proces amplu de monitorizare în următoarele 18 luni.

La polul opus, o lună mai târziu, în spațiul public a apărut rapid o cu totul altă narațiune. Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, posta pe pagina sa de Facebook un videoclip însoțit de mesajul „Slănic, oraș sigur!”. Zâmbind la cameră împreună cu edilul orașului, declara: „Nu se mai simte nicio urmă de instabilitate”. 

Propaganda politică: un calmant pentru populație 

Banii de la politicieni la presă schimonosesc adevărul și în orășelele țării, nu doar la București. Primarul, reales de slăniceni cam tot atunci când apărea și Groapa care le-a dat viața peste cap, finanțează o publicație locală pe nume Ziarul de Slănic. Imaginile de mai sus au fost realizate în luna mai a anului 2025. 

Cu toate că imaginile nu sunt deloc încurajatoare, ziarul primarului scria încă din aprilie că oamenii pot sta liniștiți în apartamentele lor.

„Cele două blocuri aflate în imediata vecinătate a locului în care s-a produs surparea de teren nu se mai află în niciun fel de pericol, deoarece au fost consolidate prin lucrări complexe de întărire a structurii de reziliență”, se menționează într-un articol din Ziarul de Slănic. 

Narațiunea oficială de genul „Avem de toate!”, pe care ne-o reamintim și din zilele de după tragedia de la Colectiv, a fost primită cu nemulțumire de localnicii din Slănic. La postarea optimistă a președintelui CJ apar, de pildă, comentarii precum „Nu a fost consolidat niciun bloc. Ușile de la apartamente nu se închid” sau „Când au fost consolidate blocurile? Am fost sfătuiți să ne facem asociație și apoi să accesăm fonduri pentru consolidare. A fost făcută doar stabilizarea terenului din zona blocurilor”. 

Pe de altă parte, o altă problemă întâmpinată de către proprietarii apartamentelor e reprezentată de asigurarea propriilor locuințe. Asiguratorii nu regăsesc termenul generic de „Groapa” în tipurile de risc, astfel au refuzat inițial prelungirea contractelor. „Mamei i-am făcut asigurare obligatorie, dar care nu asigura și acest eveniment, că nu figura alunecare de teren cum e în asigurare”, a precizat Daniela. 

Transparența – subiect tabu 

Un lucru neobișnuit s-a întâmplat la ședința Consiliului Local Slănic din 30 mai 2025: microfoanele consilierilor au fost oprite, iar la scurt timp după aceea, întreaga transmisie publică a ședinței a fost întreruptă. 

Potrivit unuia dintre consilierii locali prezenți, decizia de a opri sunetul și filmarea nu a fost una întâmplătoare. A fost o măsură deliberată pentru ca discuțiile despre starea reală a solului și a blocurilor afectate să nu ajungă la public, sub pretextul de a „nu panica din nou oamenii”. 

Aceste declarații au fost însoțite de o înregistrare audio în care sunt surprinse și alte detalii de interes public. Primarul orașului afirmă că nu a primit încă ultimul raport tehnic privind studiile geotehnice realizate în zonă. Problema este că există un proces-verbal oficial de predare-primire a acestor documente, datat 30 aprilie 2025 – cu o lună înainte de ședința în care edilul declara contrariul. 

 Înregistrarea audio mai arată că primarul a fost întrebat de către un consilier cum ar putea oamenii să fie informați oficial despre starea gropii. Edilul a declarat că nu are noutăți despre acest subiect, deoarece nu a primit raportul celor de la Institutul de Geologie al României în care se prezintă situația din ultimele 4 luni.

Realitatea însă îl contrazice. Procesul verbal de predare – primire al raportului a fost semnat pe 30 aprilie 2025, iar ședința a avut loc pe 30 mai 2025. 

În discuție se menționează și un motiv pentru lipsa de transparență: panica pe care o creează astfel de noutăți în rândul cetățenilor. Chiar dacă acest argument a fost combătut, nu s-a ajuns la o concluzie. Raportul nu a fost făcut public. 

Institutul Geologic al României: „evenimente discreționare care pot deveni catastrofale” 

Din raport reiese că în adâncimea solului, la 15–20 de metri, au fost descoperite zone unde pământul este îmbibat cu apă. Instabilitatea terenului din Slănic Prahova nu a apărut peste noapte. Este rezultatul mai multor factori adunați în timp: exploatarea intensă a sării, rețeaua de apă subterană complicată și modul în care a fost gestionată infrastructura orașului. 

Specialiștii de la Institutul Geologic al României au observat că lucrările de stabilizare a terenului au schimbat modul în care circulă apa subterană. Practic, injectările și intervențiile au deviat traseul natural al apei din pânza freatică, iar acum aceasta curge în direcția pantei. În unele zone, apa se acumulează în golurile formate prin tasare, ceea ce poate duce la o instabilitate și mai mare. Riscul devine și mai serios în cazul ploilor torențiale, care pot accelera acest proces și pot pune în pericol structura terenului. 

„Instabilitatea terenului în zona Slănic Prahova nu este un fenomen episodic, ci rezultatul cumulativ al interacțiunii dintre exploatarea intensivă a diapirului de sare. Datele de monitorizare satelitară arată o accelerare a subsidenței în ultimele două decenii, cu evenimente discreționare care pot deveni catastrofale. Implementarea coordonată a măsurilor propuse este esențială pentru limitarea pagubelor și protejarea populației”, scrie în documentul realizat de IGR. Urmează apoi un set de 11 recomandări pentru autoritățile locale printre care și „instruirea comunitară: simulări anuale de evacuare și ghiduri tehnice pentru proprietari”.

Raportul Institutului Geologic poate fi citit mai jos:

Avertismentele nu au rămas doar teorie. În urma unei ploi torențiale, apa s-a infiltrat în subsolul unuia dintre blocurile de pe strada 23 August. Fotografia de mai jos surprinde exact scenariul prevăzut de geologi.

Referendum 

În tot acest context tensionat, la Slănic a început strângerea de semnături pentru organizarea unui referendum de demitere a primarului în funcție. Potrivit consilierului local Florinel Burnescu, peste 500 de semnături au fost deja colectate. Un rol important în lansarea inițiativei l-a avut grupul de Facebook dedicat comunității din Slănic. Locuitorii orașului au dezbătut online subiectul, astfel încât s-au putut mobiliza pentru a sprijini demersul pentru organizarea referendumului.

Printre motivele invocate se numără alocarea unei sume ridicole de 9.000 de lei pentru investiții în bugetul pe 2025, nepăsarea afișată în fața crizelor multiple din oraș, inclusiv cea legată de Groapă, respectiv ignorarea hotărârilor Consiliului Local. În cazul în care semnăturile vor fi validate, prefectul județului va trebui să organizeze un referendum local.

„Slănic merge înainte” pe potecile făcute de locatari 

Locatarii și-au făcut singuri poteci din pavele, astfel încât să poată înainta prin mocirla care se formează după fiecare ploaie. Cu toate acestea, Daniela a plecat spre primărie pentru a plăti impozitul pe locuință pentru mama ei și anul acesta. Groapa nu i-a scutit de plată. 

Nici n-ar fi avut cum, având în vedere motto-ul primarului, „Ei (n.r- profesorii și medicii) mănâncă cu două guri, noi mâncăm cu o gură?”, pe care l-a făcut cunoscut la Digi24, în contextul soluționării dosarului deschis la Tribunalul Prahova. Acesta a dat în judecată primăria pe care o conduce și în prezent după ce Guvernul a înghețat prin Ordonanță de Urgență indemnizațiile primarilor. 

Argumentul solid prezentat de edilul PSD, cât și de avocata sa, a constat în faptul că a acționat în calitate de cetățean. Practic, Costea cetățeanul l-a dat în judecată pe Costea primarul – a semnat și ca reclamant și ca pârât. Povestea s-a sfârșit cu alocarea sumei de 50.000 de lei din bugetul orașului pentru a achita cheltuielile aferente procesului. 

Astăzi, un an mai târziu, Daniela a ajuns la primărie. Își așteaptă chitanța în valoare de 105 lei. În holul principal a mai intrat un bărbat. Și-au zâmbit scurt, din solidaritate. Se cunoșteau nu doar după noroiul de pe ghete, era vecinul mamei ei. 

Primarul din Slănic, Daneluș Costea, a fost contactat telefonic de mai multe ori, încă de la începutul documentării, din luna februarie, pentru a oferi un punct de vedere. Până la publicarea articolului, acesta nu ne-a răspuns la telefon.