Sari direct la conținut

În urmă cu un an o femeie murea sfâșiată de câini în zona Lacul Morii. Până acum niciun vinovat și nicio schimbare importantă în sistem / Cum arată acum zona – VIDEO

HotNews.ro
Reprezentanți ai ASPA și ai fortelor de ordine în zona în care o femeie a fost ucisă de cainii vagabonzi aproape de Lacul Morii, Foto: Inquam Photos - Sabin Cirstoveanu
Reprezentanți ai ASPA și ai fortelor de ordine în zona în care o femeie a fost ucisă de cainii vagabonzi aproape de Lacul Morii, Foto: Inquam Photos - Sabin Cirstoveanu

A trecut un an de când Ana Oroș, o femeie de 43 de ani care alerga în zona Lacului Morii, a murit sfâșiată de câini. Ce s-a schimbat? Nimic substanțial, iar autoritățile nu au găsit încă niciun vinovat.

Cum arată acum zona unde s-a întâmplat tragedia:

Ce a făcut Primăria Capitalei

Primăria Capitalei este instituția care are atribuții pe București cu privire la gestionarea câinilor fără stăpân, prin Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA).

Principalele probleme ridicate imediat după moartea Anei Oroș au fost că municipalitatea nu are locuri suficiente în adăposturi, ca să poată strânge de pe străzi toți câinii, că are prea puțini prinzători de câini (7 echipe cu 2-3 oameni, incluzând șoferii, potrivit datelor comunicate de ASPA imediat după tragedie), că echipele nu au în componență persoane care pot folosi arme cu tranchilizant pentru prinderea câinilor și că se răspunde greu la sesizările cetățenilor privind câinii, uneori și două trei-zile, după ce câinii au plecat de mult de acolo.

„Cele 3 adăposturi ale ASPA au o capacitate de 1.810 locuri”, a transmis ASPA, la solicitarea HotNews.ro, imediat după incident, în februarie 2023. La finalul lunii decembrie 2022, în adăposturile ASPA se aflau 1.400 de câini.

Ce a făcut ASPA la un an după această tragedie? Foarte puține lucruri s-au schimbat, potrivit datelor comunicate de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Capacitatea adăposturilor municipalității a rămas în continuare la limită, fiind făcute doar aproximativ 250 locuri în plus.

„În adăposturile ASPA sunt peste 2.000 de locuri de cazare, fiind asigurată adăpostirea câinilor existenți în acest moment precum și a celor nou intrați. În adăposturile ASPA sunt în derulare lucrări de modernizare și extindere a capacității de cazare, în acest an fiind suplimentată cu peste 300 de locuri. La data prezentei, în adăposturile ASPA se află un număr de 2.066 de câini. În anul 2023, au fost capturați de pe domeniul public 1.988 de câini și au fost adoptați 1.244 de câini. Doar din zona Lacul Morii au fost capturați 150 de câini, în urma organizării de acțiuni proprii și a sesizărilor primite”, se arată în răspuns.

Și numărul de prinzători a scăzut. Instituția a încercat să facă angajări, dar nu a reușit.

  • ”În prezent, în teritoriu acționează, în vederea ridicării câinilor aflați pe domeniul public, 6 echipaje. Fiecare echipaj este format din minimum 2 persoane. În perioada ianuarie 2021- ianuarie 2023, ASPA a organizat patru concursuri pentru ocuparea posturilor vacante de prinzători și șoferi.
  • La ultimul concurs, organizat în ianuarie 2023 au fost angajați 2 șoferi care și-au dat demisia ulterior, iar pentru posturile de prinzători nu s-a prezentat nimeni. Ulterior, în conformitate cu prevederile OUG nr. 34/2023, organizarea concursurilor a fost suspendată însă, pentru deblocarea posturilor de șoferi și prinzători, ASPA a trimis un memorandum către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrație în vederea organizării unui nou concurs pentru ocuparea posturilor, la care nu am primit răspuns până în acest moment”, se arată în răspunsul transmis de municipalitate.

În ceea ce privește existența unui medic veterinar, care să poată folosi pușca cu tranchilizant, reprezentanții instituției spun că s-au contractat aceste servicii.

„ASPA nu poate angaja medici veterinari întrucât conform Legii 160/1998, profesiunea de medic veterinar este o profesie liberală și independentă, cu organizare autonomă reglementată. De aceea, ASPA are încheiat un contract de prestări servicii medicale veterinare pentru tranchilizarea de la distanță a câinilor în timpul acțiunilor de capturare. În baza contractului de prestări servicii medicale veterinare pentru tranchilizarea de la distanță a câinilor în timpul acțiunilor de capturare, la solicitarea ASPA, ori de câte ori este nevoie, un medic veterinar însoțește echipajele ASPA”, se arată în răspuns.

În ceea ce privește sesizările, în anul 2023 au fost înregistrate 5.900 de petiții pentru ridicarea câinilor fără stăpân formulate în scris, telefonic și prin dispeceratul PMB.

Concluziile raportului Corpului de Control al primarului Nicușor Dan după tragedie

Imediat după petrecerea tragediei, primarul Nicușor Dan a trimis Corpul de Control să verifice ASPA și Poliția Animalelor din cadrul Poliției Locale a Municipiului București.

Raportul nu a găsit însă niciun vinovat, doar câteva vicii de probleme de sistem, că instituțiile nu se coordonează între ele, că sunt prea puțini prinzători și că Poliția Animalelor nu a verificat ce se întâmplă la cele două stâne din apropiere locului unde a avut loc tragedia.

Pe scurt, concluziile sunt următoarele:

  • Nu toate sesizările au fost rezolvate în aceeaşi zi, sau în următoarea (aşa cum prevede propria procedură operaţională). Au fost identificate spre exemplu, situaţii în care sesizarea nu are deloc consemnată modalitatea de rezolvare, precum şi situaţii în care intervenţia a fost realizată după mai multe zile de la sesizare.
  • Echipamentele GPS şi de supraveghere video de pe autoutilitarele nefuncţionale nu au fost montate pe alte autoutilitare, iar sistemul de supraveghere nu a fost pus în funcțiune pe toate autoutilitarele funcţionale.
  • În ceea ce priveşte resursele umane în activitatea de capturare, din 15 posturi de execuţie ocupate în cele două departamente, în fapt doar 12 formează echipaje ce se ocupă de capturări (restul de trei având delegate alte atribuţii), astfel că existau , la 30.12.2022, şapte posturi vacante de execuţie (5 de şofer, două de prinzător). Astfel, din 22 de posturi de execuţie existente în organigrama ASPA doar 12 angajaţi formează echipaje de capturare (55% din numărul total de posturi de execuţie). Se impune o analiză a organigramei.
  • Zona incidentului din 21 ianuarie 2023 soldat cu moartea Anei Oroş se află la „graniţa” dintre sectorul 6 şi comuna Chiajna. Terenul pe care s-a întâmplat incidentul este teren aflat în proprietate privată , neîmprejmuit şi necurăţat (conform constatări lor proprii din teren ale CCPG).
  • Referitor la locul incidentului şi la faptul că terenul se află în proprietate privată, ASPA nu au competente privind capturarea câinilor fără stăpân aflati pe proprietate privată.
  • Echipa de control a constatat faptul că terenurile din zona respectivă sunt neîngrădite, pe acestea fiind aruncate diverse gunoaie, iar în apropiere se află două stâne de oi, una dintre ele fiind abandonată. „Existenţa stânelor de oi în zona incidentului constituie un factor favorizant pentru prezenţa câinilor în zona respectivă. Astfel, aspectele legate de gunoaiele aruncate în apropierea zonei incidentului (paie, resturi vegetale). posibil de la stână, precum şi leşul unui măgar (după cum se poate observa din pozele alăturate prezentului raport), apreciem că au favorizat prezenţa câinilor.
  • Procentual, petiţiile scrise privind sectorul 6 reprezintă aprox. o treime din numărul total de petiţii (29,31 % în 2021, 33,84% în 2022 ), fiind sectorul cu cea mai mare problemă în ceea ce priveşte câinii fără stăpân.
  • În ceea ce priveşte colaborarea ASPA cu alte autorităţi , din documentele furnizate rezultă că ASPA a sesizat în 2022 şi alte autorităţi competente cu privire la zona adiacentă digului Lacului Morii şi a numărului constant de câini ce tot apar în zonă în ciuda numeroaselor capturări.
  • ASPA a solicitat prin aceste adrese sprijinul autorităţilor competente privind „acţiuni intensive În zona Lacul Morii pentru identificarea şi sancţionarea proprietarilor de câini care nu respectă legislaţia in vigoare”. Una dintre aceste adrese a fost formulată de ASPA cu 4 zile înainte de decesul Anei Oroş, prin care ASPA solicita Poliţiei Locale Sector 6 verificarea împrejmuirii corespunzătoare a proprietăţilor private (în baza HCGMB nr. 120/2010), în contextul unor câini ce ieşeau pe domeniul public până în zona digului Lacului Morii
  • Colaborarea ASPA cu Serviciul Poliţia Animalelor de la Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti, colaborarea a fost catalogată drept foarte bună. Cea cu Poliţia Locală Sector 6: aceştia se prezintă la solicitări în teren alături de echipajele ASPA, dar nu aplică sancţiuni pentru nesterilizare şi nemicrocipare deoarece nu consideră că au competenţe în acest sens. Participarea în cadrul campaniilor ASPA de informare pentru sterilizare/microcipare a fost foarte redusă. Referitor la colaborarea cu Serviciul pentru Protecţia Animalelor din cadrul Poliţiei Române – DGPMB, ASPA precizează că a fost deficitară, în sensul în care sesizările ASPA cu privire la reapariţia câinilor fără stăpân în anumite zone sau solicitările telefonice de a verifica proprietarii de câini cu privire la nemicrocipare şi nesterilizare au rămas de cele mai multe ori fără răspuns. Participarea în cadrul campaniilor ASPA de informare a fost foarte redusă.
  • Colaborare deficitară între autoritatea responsabilă pentru gestionarea câinilor fără stăpân de pe teritoriul Municipiului Bucureşti (ASPA) şi celelalte autorităţi competente (i.e. Politia Locală a Sectorului 6, Serviciul Protecţia Animalelor din cadrul Poliţiei Române, DGPMB) în verificarea şi sancţionarea după caz a cetăţenilor ce nu respectă legislaţia privind regimul de deţinere a câinilor periculoşi sau agresivi, a celei privind programul de gestionare a câinilor fără stăpân, a celei privind protecţia animalelor, precum şi a celei privind salubrizarea. igienizarea şi împrejmuirea terenurilor private.
  • În 2022 comparat cu 2021 s-a observat o scădere a numărului de câini capturați. „Considerăm că este dificil de evaluat dacă numărul de capturări pentru 2022, comparativ cu 2021 , este determinat de o activitate mai puţin eficientă sau de un cumul de factori ce nu puteau fi controlaţi / influenţaţi de ASPA, cum ar fi, de exemplu, numărul de câini existenţi pe domeniul public al Municipiului Bucureşti la un moment dat”, se arată în raport.

Referitor la Serviciul Poliția Animalelor de la Poliția Locală a Municipiului București, concluziile sunt următoarele:

  • Poliţia Animalelor nu a prezentat documente referitoare la reluarea solicitării privind accesul la Registrul de evidenţă a câinilor cu stăpân (RECS), registru gestionat de ANSVSA. În lipsa dreptului de acces la RECS, procedura de identificare a proprietarului câinelui este anevoioasă, fapt ce conduce la Întârzierea rezolvării petiţiilor (pentru identificarea proprietarilor câinilor se apelează la sprijinul ASPA, prin transmiterea codului citit).
  • Deşi prin adresa nr. 44364/28.09.2022 (anexa nr. 45) ASPA a solicitat sprijinul în aplicarea legislaţiei de gestionare a câinilor fără stăpân în zona Lacul Morii, zonă despre care precizează faptul că reprezintă o zonă cu potenţial ridicat de risc pentru cetăţeni. din cauza apariţiei constante a câinilor fără stăpân, indicând si locurile de unde apar constant câini în acea zonă, unul dintre ele fiind stânele de oi aflate în apropiere, Serviciul Politia Animalelor nu a prezentat documente privind efectuarea unor verificări pentru identificarea stânelor de oi aflate in apropiere şi sancţionarea proprietarilor acestora, conform competenţelor, până la data apariţiei celui de-al doilea incident. Măsurile luate de SPA au vizat campaniile de informare privind programele de sterilizare iar acţiunile de verificare la proprietarii de câini din zona menţionată de ASPA au fost efectuate în data de 22.01.2023, la o zi după al doileaincident (21. O1.2023 – moartea Anei Oroș). De asemenea, verificările la stâna de oi identificată în zona Lacul Morii au fost efectuate doar după cel de-al doilea incident

Raportul a fost transmis pe 17.01.2024, iar termenul de remediere a problemelor găsite este de la 15 la 45 de zile.

O parte din problemele ASPA consemnate în raportul făcut după moartea Anei Oroș, sunt însă vechi și au rămas nerezolvate, iar primarul Nicușor Dan știa de ele.

De exemplu, într-un Raport al Corpului de Control de pe 6 decembrie 2021 se specifică următorul lucru: „Numărul posturilor vacante și temporar vacante (29 posturi), reprezintă 33% din numărul total de posturi prevăzute în statul de funcții (89 posturi). În cazul încetării contractului de leasing de personal înainte de termen și în lipsa organizării unor concursuri pentru ocuparea posturilor vacante, activitatea instituției riscă să fie blocată”. Cu toate acestea, problema nu a fost rezolvată nici acum.

Ce au făcut procurorii

În cercetare sunt două dosare care au fost comasate. Unul, deschis cu nouă luni înainte de tragedie, la Parchetul de pe Lângă Judecătoria Sectorului 6, când Ana Oroș a fost mușcată de câini tot în zona Lacului Morii, dar atunci a fost salvată de un trecător. Și al doilea, deschis la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, care ancheta circumstanțele în care a murit Ana Oroș. Dosarele au fost comasate în 2023, la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, însă anchetatorii nu au ajuns la o concluzie.

„Cercetările sunt efectuate în REM, cu privire la faptă. Nu a fost încă acuzată nicio persoană. Au fost făcute mai mullte verificări în legătură cu modul în care și-au îndeplinit atribuțiile cei implicați în gestionarea câinilor fără stăpân. Dosarul este încă la noi în lucru, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucuresti”, a declarat pentru HotNews.ro, Alexandru Anghel, purtător de cuvânt la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Ce a făcut Sectorul 6

Primăria Sectorului 6 nu are atribuții privind gestionarea câinilor fără stăpân, însă Poliția locală este abilitată să dea amenzi celor care nu și-au împrejmuit terenurile și pentru nesalubrizarea proprietății.

Cum arată zona la un an după tragedie:

Cum imediat după producerea tragediei s-a discutat mult că nenorocirea nu s-ar fi întâmplat dacă terenurile private era împrejmuite și salubrizate corespunzător (cadavrele de animale și deseurile aruncate fiind o atracție pentru câini), am întrebat la Primăria Sectorului 6 ce măsuri a luat în acest sens.

Într-un răspuns transmis de Poliția Locală Sector 6 se arată că au fost aplicate mai multe amenzi în 2023 pentru nesalubrizarea terenurilor.

  • „În perimetrele vecine cu strada Drumul la Roşu, au fost realizate verificări constante pentru monitorizarea salubrizării terenurilor şi luarea măsurilor de eliminare a riscului de abandon de deşeuri pe terenuri proprietate privată. Proprietarii de terenuri vecine cu Drumul la Roşu au fost identificați.
  • Terenurile în cauză se prezintă în stare de curăţenie bună, vegetaţia este îndepărtată și sunt împrejmuite.
  • În anul 2023, polițiștii locali din cadrul Direcției Generale de Poliție Locală Sector 6 (DGPL S6) au aplicat 37 de amenzi, în cuantum de 89.500 lei, proprietarilor de terenuri neîngrijite, aflate în vecinătatea digului Lacului Morii”, se arată în răspunsul transmis de instituție.

Treneurile au fost împrejmuite, însă împrejmuirea a fost făcută cu țăruși și sârmă, iar animalele pot trece fără probleme pe acolo.

Anul trecut, Poliția Locală Sector 6 a depistat 1.125 de câini pe domeniul public și a sesizat Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor București, pentru a-i captura. Dintre aceștia, au fost prinși 17, potrivit raportărilor transmise de instituție pentru aceste cazuri anunțate prin Dispecerat, ne-a transmis instituția.

Și un lucru bun

După moartea Anei Oroș, ce s-a schimbat este că Primăriile au intensificat programele de informare proprietarilor de animale, că nu au voie să lase animalele nesupravegheate pe domeniul public și ce pedepse riscă în cazul în care se întâmplă ceva. De asemenea, Atât Primăria Capitalei cât și Sectoarele au alocat bani pentru campanii de sterilizare a câinilor, măsura considerată de specialiști cea mai eficientă pentru a reduce numărul câinilor făsră stăpân.

„În anul 2023 au fost sterilizați 2.898 de câini prin programul desfășurat în baza HCGMB nr. 401/2022 privind identificarea prin microcip, înregistrarea în Registrul de Evidență a Câinilor cu Stăpân (RECS) și sterilizarea gratuită a câinilor de rasă comună cu deținător, de pe raza Municipiului București”, ne-a transmis Primăria Capitalei.

În urma solicitărilor ASPA, în anul 2023, împreună cu alte instituții competente, Direcția Generală de Poliție Locală Sector 6 a participat la mai multe acțiuni de informare și responsabilizare a cetățenilor. Campania s-a desfășurat în cartierele Giulești și Crângași.

„Timp de patru zile, pe parcursul lunii februarie 2023, s-a luat legătura cu locatarii a 496 de imobile din 1.887 locuințe verificate, fiind identificați 640 de câini de companie. Dintre aceștia, 221 erau sterilizați, 250 erau microcipați și 169 nu erau vaccinați și microcipați. Campania de informare a continuat și pe parcursul a două zile în martie 2023. Astfel, s-a luat legătura cu locatarii a 134 de imobile dintr-un total de 550 verificate, fiind identificați 184 de câini de companie, dintre care 42 erau sterilizați și 52 – microcipați”, ne-a comunicat Poliția Locală Sector 6.

În perioada 24.01.2023-17.02.2023 s-au pus în aplicare prevederile Planului de acțiune pentru identificarea deținătorilor de câini periculoși, agresivi și/sau fără stăpân pe raza de competență a Secției 20 Poliție (zona cartierelor Crângași și Giulești).

„Zilnic, echipaje de polițiști locali alături de efective de polițiști de ordine publică din cadrul Secției 20 Poliție au acționat în perimetrul cuprins între străzile Calea Giulești – Drumul la Roșu – Intrarea Drumul la Roșu – teren viran Lacul Morii – Calea Giulești, fiind urmărite: identificarea proprietarilor terenurilor virane pe care se adăpostesc câinii fără stăpân; identificarea câinilor fără stăpân și solicitarea sprijinului A.S.P.A.; identificarea proprietarilor/deținătorilor de câini de companie din categoria câini periculoși și agresivi”, ne-a comunicat Primăria Sector 6.

Au fost verificate 682 de gospodării, ai căror locatari dețineau 324 de câini de companie și au fost aplicate sancțiuni contravenționale pentru lipsa vaccinurilor din carnetul de sănătate și pentru nerespectarea regimului de deținere a câinilor periculoși sau agresivi neînregistrați.

„S-a solicitat prezența A.S.P.A. în trei situații, fiind capturați 9 câini fără stăpân (3 adulți și 6 pui)”, ne-a mai transmis Poliția Locală Sector 6.

În data de 21.04.2023, pe mai multe străzi din Cartierul Militari au acționat echipe mixte formate din polițiști locali, polițiști din cadrul Poliției Locale a Municipiului București și polițisti din cadrul M.A.I. Serviciul Protecția Animalelor, pentru verificarea condițiilor în care erau deținuți câinii de companie. Au fost verificate 300 de imobile, identificați 217 câini de companie, dintre care 58 erau sterilizați, 74 – microcipați și 85 – vaccinați, potrivit datelor comunicate de instituție.

Acțiunea s-a reluat în perioada 04 – 05.05.2023, când echipe mixte au acționat în perimetrul delimitat de străzile Bd. Timișoara, Str. Valea Oltului, Prelungirea Ghencea și Drumul Valea Lungă: 1.654 locuințe au fost verificate, au fost identificați 167 de câini de companie (dintre care 105 câini sterilizați și 130 câini microcipați).

În iunie 2023, Primăria Sectorului 6 a alocat un milion de lei pentru asigurarea serviciilor de microcipare/înregistrare/sterilizare a câinilor din rasa comună și a metișilor acestora și a demarat o campanie de informare despre obligațiile deținătorilor de câini.

O altă măsură aplicată de Direcția Generală de Poliței Locală Sector 6 este legată de monitorizarea video în zonele unde continuă să fie semnalați câini fără stăpân, respectiv în zonaLacul Morii și Parcul ANL Brâncuși.

Și Primăria Sectorului 2 a alocat în 2023 sterilizări şi microcipări gratuite pentru 500 de câini de rasă comună, cu sau fără stăpân, de pe raza Sectorului 2.

De unde apar câini pe domeniul public

Dincolo de problema locurilor în adăposturi și prinderea câinilor, principala problemă o reprezintă sursa acestora.

Una dintre principalele surse o reprezintă câinii cu stăpân, care nu sunt sterilizați, se înmulțesc, iar puii sunt abandonați pe terenuri părăsite sau pe domeniul public. Mai este și situația, des raportată de ASPA, în care câini cu stăpân sunt lăsați să iasă din curți și ajung pe domeniul public. Când hingherii încearcă să-i prindă, aceștia se refugiază în curți, unde ASPA nu mai are competențe.

Potrivit OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, deţinătorii de câini din rase comune sau metişi au obligaţia sterilizării acestora. Nerespectarea acestei prevederi legale constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

Conform ultimelor modificări ale Legii 205/2004 privind protecția animalelor, abandonul acestora pe domeniul public se sancționează cu amendă de la 3.000 la 12.000 de lei.

În 2013, după ce băiețelul de 4 ani a fost omorât de câini, Guvernul a dat normele de aplicare pentru gestionarea câinilor fără stăpân, iar deținătorii de câini de rasă comună sau metiși sunt obigați să își sterilizeze câinii, să-i microcipeze și să-i înregistreze în Registrul de evidenţă a câinilor cu stăpân. Acest lucru se face la veterinar. Dupa data de 31.12.2014, este interzisă deținerea de câini neidentificați și neînregistrați.

Deţinătorii câinilor de rasă comună sau metişilor fătaţi după data de 1 ianuarie 2015 au obligaţia să sterilizeze puii astfel:

  • femelele la vârsta de 4-6 luni;
  • masculii la vârsta de 6-8 luni.

Dacă acest lucru s-ar întâmpla, în primul rând animalele nu s-ar mai înmulți necontrolat și puii nu ar mai fi abandonați, iar proprietarii care lasă câinii să umble pe străzi ar putea fi sancționați când câinele este găsit pe domeniul public. Numai că legea nu se respectă.

ASPA însă nu are pârghiile legale să verifice dacă câinii sunt sterilizați și microcipați.

  • „Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin organele abilitate, în colaborare cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale pentru protecţia animalelor, monitorizează aplicarea prezentelor norme metodologice.
  • Pentru efectuarea controalelor privind modul de aplicare a prevederilor prezentelor norme metodologice se pot realiza echipe mixte de control formate din persoane împuternicite, potrivit atribuţiilor de serviciu, din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi al Ministerului Afacerilor Interne”, se arată în mormele de aplicare a Legii privind gestionarea câinilor fără stăpân.

Într-un răspuns transmis în 2016 de ANSVSA, la solicitarea HotNews.ro, inspectorii spuneau că nu pot întra în curțile și în casele oamenilor să verifice dacă animalele sunt sterilizate sau nu și nu pot da amenzi, ci doar avertismente.

Polițiile Locale spun că nu pot verifica și amenda proprietarii dacă nu au sterilizat și microcipat câinii deoarece nu au acees la RECS:

Hingherii nu pot intra pe proprietate privată

O altă problemă este cu accesul hingherilor pe domeniul privat. Practic, ASPA poate prinde câinii doar dacă sunt pe domeniul public.

Dacă intră pe domeniul privat trebuie să intervină și Poliția Locală sau Poliția Națională.

Coordonarea între toate aceste instituții și stabilirea unor sarcini clare pentru fiecare ar putea fi un început pentru rezolvarea problemei.

Câinii nu stau la limita administrativă

O altă problemă este că, deși Bucureștiul și Ilfovul se contopesc, problema câinilor maidanezi nu este gestionată integrat. Astfel, câinii din localitățile vecine ajung în București, în condițiile în care nu toate localitățile din Ilfov au servicii de gestionare a maidanezilor și capacitatea să se ocupe pe bune de problemă.

Problema este gestionată de primării, fiecare primar având propriul plan. În Ilfov sunt 32 de comune și 8 orașe. Potrivit datelor din Raportul Corpului de Control al Primarului General, din ianuarie 2024, din informaţiile pe care ASPA le deţine, în ceea ce priveşte existenţa unor servicii de gestionare a câinilor fără stăpân, acestea există la nivelul sectorului 1 şi la Voluntari, Chiajna, Mogoşoaia şi Tunari (adică doar 4 localităţi din cele 14 localităţi care se învecinează cu Municipiul Bucureşti).

În concluzie, revizuirea legislației și adaptarea la realitate ar putea face ca lucrurile să funcționeze, iar astfel de tragedii să nu mai aibă loc.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro