Corespondență de la Chișinău: Războiul secțiilor de votare din Republica Moldova, unde dacă-ți vinzi votul pe 28 septembrie „te ustură și pe lumea cealaltă”

„Nu te juca cu votul, că vei pierde totul”. Oriunde te-ai afla în Chișinău, nu ai cum să scapi de acest mesaj, menit să-i convingă pe cetățenii moldoveni că nu merită riscul să ia bani de la partide, la alegerile din 28 septembrie. Îl auzi la radio, îl vezi pe internet sau când deschizi televizorul.

• O echipă HotNews se află în aceste zile la Chișinău, de unde va relata evenimentele legate de alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Spoturile anti-corupție electorală din Republica Moldova sunt adaptate la diferite categorii sociale. Într-unul din clipuri, ți se spune că „numai porcul se mulțumește cu ce i se pune în troacă”, oamenii trebuie să facă alegeri.

În alt video, o bătrână îi mărturisește preotului, în biserică, că „Necuratu” o împinge să voteze un partid pentru bani. Acesta îi spune să refuze pentru că „nici Iuda nu a ajuns departe după ce a luat 30 de arginți”. „O să primești o amendă de te ustură și pe lumea cealaltă”, mai spune preotul în clipul respectiv. 

1.640 de euro amendă pentru că ai luat mită electorală de 50 de euro

Afirmația nu este departe de adevăr: 32.000 de lei moldovenești, adică în jur de 1.640 de euro, a fost amenda încasată de cei care s-au lăsat mituiți de oligarhul Ilan Șor la alegerile prezidențiale de anul trecut. Atunci, autoritățile din Republica Moldova au documentat o schemă uriașă prin care peste 130.000 de cetățeni au primit bani din Rusia, pentru a vota împotriva integrării europene la referendum și pentru contracandidații Maiei Sandu la prezidențiale.

„Pe mulți i-au speriat aceste amenzi. Știu cazuri de oameni în vârstă care au primit bani înainte de alegeri și apoi s-au trezit cu poliția la ușă. Copiii lor, care muncesc prin străinătate, le-au plătit amenzile și le-au spus să nu mai accepte niciodată așa ceva. Oamenii s-au cumințit. 

Din acest motiv, acum ne așteptăm ca numărul celor care ar putea primi mită să fie mult mai mic. Instituțiile de forță ale statului spun că nu vor fi mai mulți de 20.000”, ne explică, la o cafenea din centrul Chișinăului, unul dintre oficialii partidului de guvernare, PAS.

Suntem în capitala Republicii Moldova și încercăm să descifrăm aceste alegeri cu ajutorul unor politicieni, atât de la putere, cât și din opoziție, dar și a unor oameni din societatea civilă. Toate discuțiile sunt informale, pentru că atmosfera este atât de tensionată în aceste zile încât oamenii sunt cât se poate de prudenți în declarațiile publice. 

Banii Rusiei au ajuns și în diaspora

Oficialul din partidul aflat la putere spune că, spre deosebire de alți ani, banii Rusiei au ajuns și la moldovenii din afara țării. Poliția a descoperit scheme de corupție electorală în care cetățenilor din străinătate li se promit sume de la 500 de euro în sus pentru a vota cu socialiștii. O investigație jurnalistică recentă arată că sumele pot ajunge și la 30.000 de euro.

Din datele de la celelalte tururi de alegeri, votul moldovenilor din diaspora reprezintă cam 15% din total. De exemplu, la turul al doilea al alegerilor prezidențiale s-a prezentat un număr record de alegători din străinătate, 328.000. Deci contează foarte mult ceea ce vor face acești oameni, duminică, 28 septembrie.

Socialiștii acuză prea puține secții de votare pentru transnistreni

De cealaltă parte, socialiștii – care potrivit sondajelor sunt umăr la umăr cu proeuropenii de la PAS – au multe lucruri de reproșat partidului de la guvernare în ceea ce privește organizarea alegerilor. 

Socialiștii participă la aceste alegeri în cadrul Blocului Politic „Patriotic”, alături de comuniștii lui Vladimir Voronin și partidul „Viitorul Moldovei”. O altă formațiune care făcea parte din alianță, cea a fostei bașcane de Găgăuzia, Irina Vlah, a fost exclusă din alegeri, în urmă cu două zile, sub acuzația de finanțate ilegală. 

Tot într-o cafenea, dar dintr-un alt sector al Chișinăului, ne întâlnim cu un deputat de pe listele PSRM. Acesta acuză faptul că oamenii din Transnistria au rămas cu numai 12 secții de votare, din 41 câte existau la alegerile parlamentare din 2021. 

Pentru că autoritățile separatiste nu organizează secții de votare în regiune, locuitorii care vor să voteze pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova trebuie să treacă Nistrul pentru a-și exercita dreptul în localitățile aflate sub controlul Chișinăului. 

Mai mult, pentru aceste alegeri parlamentare, două dintre secții au fost mutate la 15 kilometri mai departe de linia administrativă care desparte Republica Moldova de Transnistria. 

„Am vorbit cu oameni de acolo care spun că se simt abandonați. Au senzația că la Chișinău se pune semnul egal între locuitorii obișnuiți ai regiunii și autoritățile autoproclamate de la Tiraspol”, ne spune deputatul socialist. 

Reprezentantul opoziției ne-a mai spus și că 7 poduri peste Nistru au intrat în reparație exact acum, când sunt alegerile. O manevră prin care oamenii din stânga râului sunt împiedicați să ajungă la secțiile de votare, este convins socialistul, care se așteaptă ca din regiunea rusofonă socialiștii să primească mult mai multe voturi decât PAS.

Transnistrenii veneau la vot cu autobuzele

Reprezentantul puterii cu care am stat de vorbă explică însă că motivul pentru care numărul secțiilor pentru transnistreni a fost redus de la 41 la 12 este exact descurajarea fraudei electorale. 

„Decizia a fost luată de CEC (n.r. – Comisia Electorală Centrală), care a primit informații de la serviciile secrete că acolo se aduc oamenii cu autocarele să voteze. CEC-ul a vrut să descurajeze frauda electorală”, ne-a declarat reprezentantul PAS.

În ceea ce privește podurile peste Nistru, acesta spune că e adevărat că unele sunt în reparații, dar „acest lucru nu înseamnă că un trafic normal, de pe un mal pe celălalt, nu este posibil”. 

Totuși, numărul transnistrenilor care votează la alegerile moldovenești este destul de mic. În 2021, la parlamentare, au fost 30.000 de votanți, iar în 2024, la prezidențiale, au fost în jur de 15.000, în primul tur. 25% dintre ei au votat cu Maia Sandu, poate surprinzător pentru mulți, și 35% cu Alexander Stoianoglo. 

Dar socialiștii au și alte nemulțumiri: votul prin corespondență pentru moldovenii din diaspora este permis doar în câteva țări din Uniunea Europeană, nu și pentru cei din Rusia, unde există doar două secții de votare, la ambasada de la Moscova, pentru 300.000 de cetățeni.

În replică, reprezentantul puterii spune că sunt foarte puțini moldoveni care votează prin corespondență (1.300 la prezidențialele de anul trecut), iar acest vot este cel mai ușor de urmărit pentru a preveni fraudele. Într-adevăr, doar moldovenii din zece țări europene pot vota acum prin corespondență, dar numărul va crește la scrutinele viitoare.

Sondajele arată o luptă între patru formațiuni pentru intrarea în Parlament: partidul pro-european PAS, alianța condusă de socialiști (considerați pro-ruși), Partidul Nostru al lui Renato Usatîi și Blocul „Alternativa”, din care face parte primarul Chișinăului. Interlocutorii cu care am stat de vorbă privesc cu suspiciune sondajele din ultima perioadă, care arată că peste 30% din cei intervievați nu răspund la întrebarea cu cine vor vota duminică. Asta înseamnă că alegerea unui număr mare de oameni este o necunoscută.

Prezența la vot va fi, de asemenea, un element care va cântări mult în rezultatul final. Mai ales cea din Chișinău, unde trăiește o treime din locuitorii țării. 

„Am remarcat că, vineri, în loc să iasă multe mașini din oraș, cum se întâmplă la sfârșit de săptămână, acum intrau multe. Nu am mai văzut așa ceva”, ne spune un taximetrist, care crede că observația lui este o dovadă a faptului că în Capitală se va vota masiv duminică. Rămâne să vedem dacă intuiția omului se va dovedi corectă. 

Vom reveni în corespondențele următoare.