„Zeița chineză a bogăției” care a spălat miliarde în bitcoin la Londra. Ambiția ei: întemeierea propriului stat- Liberland

Un caz istoric în domeniul infracțiunilor financiare și al monedelor digitale se scrie la Londra. Jimin Qian, cunoscut și sub numele de Yandi Zhang, pledează vinovat pentru cea mai mare confiscare de criptomonede din istorie, în valoare de peste 5 miliarde de lire sterline (6,7 miliarde de dolari).

Între 2014 și 2017, Qian a condus o fraudă masivă în China, înșelând peste 128.000 de investitori. Banii erau stocați în bitcoin, Poliția Metropolitană din Londra declarând că a confiscat un total de 61.000 BTC.

Potrivit unui reportaj BBC, femeia în vârstă de 47 de ani a fugit din China cu documente false și s-a stabilit în Marea Britanie, unde a încercat să spele fondurile furate prin achiziționarea de proprietăți imobiliare.

După cinci ani în care a fost fugară, a fost arestată și s-a confruntat cu o anchetă de mai mulți ani care a început în 2018, în urma informațiilor despre transferuri suspecte de fonduri.

Visele lui Qian

Jimin Qian a intrat pentru prima dată în atenția autorităților britanice în 2018, când o razie asupra unei vile din Hampstead a dus la confiscarea unor dispozitive care conțineau 61.000 de bitcoini – una dintre cele mai mari descoperiri digitale făcute vreodată de poliție. Cu toate acestea, autoritățile nu și-au dat seama de valoarea lor decât în ​​2021, după ce Qian a dispărut.

Se știu puține lucruri despre viața ei înainte de 2014, când a fondat Tianjin Lantian Gerui Electronic Technology în China, o companie care vindea produse de investiții cu randamente de până la 300% și care susținea că este implicată în mineritul de bitcoin. Când au început anchetele în China, Qian a convertit fondurile în bitcoin și a fugit în vara anului 2017, folosind diferite identități pentru a scăpa.

Conform Financial Times, în dosarele poliției britanice a fost găsit chiar și un jurnal digital, în care își consemna visele: își dorea să fie încoronată drept „Zeiță Renăscută” de către Dalai Lama și să-și întemeieze propriul regat, statul Liberland, o fâșie de pământ nelocuită pe Dunăre, între Croația și Serbia. Viziunea ei includea un templu, un aeroport, un port și chiar o coroană și un sceptru în valoare de 5 milioane de lire sterline.

Totuși, viața ei de zi cu zi era departe de a fi o poveste grandioasă. Conform mărturiei lui Wen, Qian avea dificultăți de mers din cauza unui accident de mașină și petrecea până la 20 de ore pe zi în pat cu laptopul, jucând jocuri, făcând cumpărături online și tranzacționând bitcoin.

„Zeița bogăției” și miile de investitori

În China, Qian și-a promovat planul ca pe o oportunitate de a transforma țara într-un centru financiar și tehnologic global. Prin intermediul unei companii-fantomă, ea a promis dividende zilnice și profituri garantate.

Presa chineză a numit-o „zeița bogăției”, în timp ce investitorii – mulți dintre ei directori de nivel mediu și superior, chiar și bancheri sau judecători – au investit între sute de mii și zeci de milioane de yuani.

Răspândirea se făcea adesea pe cale orală, prietenii și rudele convingându-se reciproc să participe.

„Mâna dreaptă” și investițiile de lux

Cazul îl implică și pe Jian Wen, un fost angajat la un restaurant chinezesc din Londra, care a ajutat la spălarea veniturilor. Wen, în vârstă de 44 de ani, a fost condamnat anul trecut la șase ani și opt luni de închisoare.

Într-o perioadă scurtă de timp, a părăsit apartamentul de deasupra restaurantului pentru o vilă de lux în nordul Londrei, cumpărând totodată două proprietăți în Dubai în valoare de peste 500.000 de lire sterline.

Poliția Metropolitană a confiscat de la Wen bitcoin în valoare de peste 300 de milioane de lire sterline, în timp ce Serviciul Procuraturii Coroanei (CPS) a menționat că originea banilor nu poate fi explicată prin nicio activitate legitimă.

Bătălia pentru fondurile confiscate

Deși avocatul lui Qian a susținut că „creșterea valorii criptomonedelor este suficientă pentru a compensa investitorii”, problema rămâne deschisă: există informații conform cărora guvernul britanic ar putea încerca să rețină sumele confiscate, așa cum a relatat BBC.

Modificările aduse legislației privind infracțiunile financiare, promovate de guvernul conservator anterior, permit statului să confiște, să înghețe și să recupereze activele digitale. Unele prevederi permit, de asemenea, victimelor să solicite rambursarea unei părți din fonduri.

Condamnarea marchează punctul culminant al unei anchete care a durat mai mulți ani

Pentru autoritățile britanice, cazul este un exemplu al modului în care criptomonedele sunt folosite din ce în ce mai mult de organizațiile criminale pentru a ascunde sau transfera venituri.

„Această condamnare marchează punctul culminant al unei anchete complexe, care a durat mai mulți ani”, a declarat Will Lin, șeful Unității de Infracțiuni Financiare și Cibernetice din cadrul Poliției Metropolitane. Cooperarea cu autoritățile chineze continuă, deoarece ancheta rămâne deschisă.

Qian rămâne în arest și își așteaptă sentința, care va fi stabilită după finalizarea procesului complicilor ei.