România a fost de două ori în acest an aproape de blackout / „Profesioniștii din Dispeceratul Energetic muncesc în condiții de stres enorm ca să țină becul aprins în casele noastre”

Autoritățile din sectorul energetic au luat în calcul de două ori în acest an scenariul unui blackout: în februarie, în timpul unui episod de ger, și de Paști. Din fericire, sistemul energetic a trecut cu bine peste aceste provocări datorită profesioniștilor de la Dispeceratul Energetic Național, care muncesc în condiții de stres enorm, spune Adrian Vintilă, specialist în energie și consilier al fostului ministru de resort, Sebastian Burduja.

„Dacă acum 3 ani toată țara afla un cuvânt nou – “lockdown”, de câteva zile pare că ne ocupă tot timpul „blackout”-ul (adică pană de curent generalizată, pe scară largă).

Ca să înțelegem dacă trebuie să ne speriem, trebuie mai întâi să înțelegem despre ce e vorba. Pe scurt, blackout-ul se produce atunci când are loc un defect în sistemul energetic (pe „sârme”, în stațiile de transformare, în centrale etc.) sau când există o diferență între câtă energie este în țară și câtă se consumă”, a scris el, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, ultimul și singurul blackout în România a fost pe 10 mai 1977. Cinci ore fără curent, după un scurtcircuit la stația Tismana (Gorj), care a declanșat o reacție în lanț în tot sistemul (Porțile de Fier, Rovinari, Sibiu si în toată țara). Principala cauză identificată pentru producerea blackout-ului a fost lipsa unei comunicări clare cu dispecerii de la centru, de la Dispecerul Energetic Național (DEN).

România are super-profesioniști la Dispeceratul Energetic Național

„Vă spun în cunoștință de cauză: România are la DEN super-profesioniști, adevărații „supermani” ai sistemului energetic. Oamenii aceia muncesc în condiții de stres enorm ca să țină becul aprins în casele noastre”, a adăugat Vintilă.

„Revenind la subiect: deci, ca să fie blackout, trebuie să existe o defecțiune tehnică sau o diferență între cât curent avem la dispoziție și cât consumăm (fie în plus, fie în minus). Lipsa de „energie românească” produsă în țară nu înseamnă blackout, căci dacă ar fi așa, am avea blackout aproape continuu de dimineața până seara. Când nu producem suficient, importăm – dar becul nu se stinge. Nu e blackout, deci.

Problema ar putea apărea atunci când am produce foarte, foarte puțină energie și, chiar și cu ce importăm, nu am putea asigura consumul total al țării. Adică să existe o diferență între energia care intră în sârme și cea care se consumă. Și, în plus de asta, oamenii de la butoane să doarmă. La propriu”, spune Vintilă.

El a relatat că a trăit, din interior, în calitate de consilier al ministrului, două momente în care s-a discutat scenariul maxim de risc, adică blackout.

• „Prima dată, iarna trecută, când se prognoza o perioadă prelungită de ger, fără vânt și soare și cu rezerve scăzute de apă. Adică lipsă de energie față de consumul țării.
• A doua oară a fost de Paște, când era tocmai invers – prea multă energie și un consum prea mic. În ambele cazuri, sistemul a funcționat impecabil.
• Daaaar, și aici voiam să ajung după luuunga introducere: în niciuna dintre cele două situații nu a existat risc real de blackout. Pentru că, de fiecare dată, până la scenariul cel mai sumbru – cel de blackout – au existat o grămadă de măsuri și acțiuni procedurale care au fost întreprinse pentru a fi evitată pana de curent în țară”.

De Paști, pe grupul de Whatsapp al Comandamentului energetic s-au scris milioane de cuvinte. A fost o îngrijorare reală

El a dat exemplu unele dintre măsurile luate în calcul iarna trecută, când exista scenariul de a nu putea asigura suficientă energie pentru întregul consum al țării: decuplarea marilor consumatori de energie electrică și a consumatorilor neesențiali (mall-uri, centre comerciale, clădiri de birouri etc.), pentru câteva ore, până la revenirea la echilibru.

„Niciodată nu a existat scenariul opririi energiei electrice la populație, spitale sau școli. Acestea erau considerate în „prima linie” și, chiar și în cel mai sumbru scenariu, puteau fi asigurate”.

La fel a fost și de Paște. Cele mai sumbre scenarii au fost cele în care se punea problema decuplării unor linii de transport al energiei electrice în zonele cu producție aglomerată, 2-3 ore în mijlocul zilei, fără a afecta bunul mers al vieții oamenilor.

„O informație care nu a apărut până acum în spațiul public: de Paște, timp de 3 zile, de sâmbătă până luni, toți oamenii din comandamentul energetic erau convocați din 2 în 2 ore în ședințe de status și s-au scris milioane de cuvinte pe grupul de WhatsApp dedicat. Da, a fost îngrijorare reală. A fost poate cel mai sensibil moment din ultimii ani, dar chiar și așa nu a existat o secundă riscul de a se „stinge lumina” total în țară”.

În concluzie, spune Adrian Vintilă, România, dacă își face temele la zi, este departe de a se confrunta cu un blackout energetic. Avem oameni competenți și dedicați la DEN și la operatorii de distribuție, avem deja scenarii realizate și testate. E important să transmitem adevărul și să contracarăm panica.