Accesul minorilor la rețelele sociale va fi reglementat la nivelul UE. „Majoratul digital”, stabilit la aceeași vârstă ca în România
Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor a Parlamentului European a adoptat joi cu o majoritate largă propunerea europarlamentarei social-democrate daneze Christel Schlademose ca accesul în orice reţea socială online să fie interzis până la vârsta de 13 ani, iar până la vârsta de 16 ani să fie necesar acordul părinţilor, transmite AFP, preluată de Agerpres.
Conform unui comunicat al PE, sunt vizate inclusiv platformele de distribuire de videoclipuri.
Susținerea nu este unanimă la nivelul UE
Restricţiile sunt motivate de europarlamentari prin „riscurile legate de dependenţă, sănătatea mintală şi expunerea la conţinut ilegal sau dăunător” pentru copii şi adolescenţi.
Vârsta minimă pentru accesul necontrolat, numită şi „majorat digital”, creşte presiunile asupra platformelor online. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat chiar o dezbatere privind utilitatea unei astfel de reglementări la nivelul întregii Uniuni Europene. Şefa executivului european, care susţine restricţiile respective, va primi până la sfârşitul anului o recomandare din partea unei comisii de experţi.
Danemarca, deţinătoare a preşedinţiei prin rotaţie a UE în semestrul curent, a anunţat recent un proiect de stabilire a majorităţii digitale la 15 ani. Sub influenţa acesteia, miniştrii europeni răspunzători de domeniul informatic şi digital şi-au declarat săptămâna trecută sprijinul pentru iniţiativa preşedintei CE.
Nu există însă o unanimitate în favoarea ideii între cele 27 de state membre ale Uniunii.
La nivel mondial, Australia se numără printre pionierii impunerii unor astfel de restricţii. O lege privind majoratul digital la 16 ani a fost adoptată de parlament la sfârşitul lui 2024 şi urmează să intre în vigoare în 10 decembrie. Luna trecută, guvernul de la Canberra a publicat directivele care trebuie respectate de media sociale pentru implementarea măsurilor.
Ce prevede legea românească
România a făcut deja pași concreți în această direcție, după ce Senatul a adoptat, pe 6 octombrie, propunerea legislativă privind majoratul online, care prevede că minorul, până la împlinirea vârstei de 16 ani, accesează servicii online şi creează conturi personale, în nume propriu, numai în baza acordului parental verificabil. Proiectul urmează să fie trimis la Camera Deputaților care este forul decizional.
„Reprezentantul legal al minorului poate solicita furnizorilor de servicii online suspendarea sau radierea contului minorului, precum şi restricţionarea accesului acestuia la pagini electronice care au conţinut dăunător. Acordul parental, suspendarea şi/sau radierea contului minorului se realizează la cerere, numai în scris, de către reprezentantul legal al minorului. Cererea se transmite Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), fie în format fizic, fie în format electronic, cu semnătură electronică certificată”, prevede propunerea legislativă adoptată de Senat.
Potrivit amendamentelor din comisiile de specialitate şi însuşite de plen, conţinut dăunător este considerat „orice conţinut scris, audio, video sau imagine vizuală care promovează: alcoolul, băuturile energizante, ţigările sau alte produse pe bază de nicotină, medicamente, violenţa, ura, pornografia, autovătămarea, comportamente dăunătoare sănătăţii, dependenţele, fraudele, discursul instigator la ură, inclusiv pe criterii de rasă, sex, religie, orientare sexuală, exploatarea minorilor sau orice alte forme de conţinut care prezintă un risc semnificativ pentru dezvoltarea fizică sau emoţională a minorului”.
Majorul online este definit ca „persoana fizică care la împlinirea vârstei de 16 ani dobândeşte capacitate deplină de exerciţiu în mediul online”.
Normele de aplicare ale legii majoratului online urmează să fie elaborate de către ANCOM, în șase luni de la intrarea în vigoare.
INTERVIURILE HotNews.ro