Suntem peste media europeană la alcool, fumat, jocuri de noroc şi dependenţă online în rândul adolescenţilor. „Nu avem suficienţi specialişti”, spune ministrul Educaţiei

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a comentat rezultatele studiului european ESPAD 2024 privind consumul de alcool, tutun şi alte droguri în rândul adolescenţilor, precizând că România se situează sub media europeană la consumul de droguri, dar peste media europeană la consumul de alcool, fumatul, jocurile de noroc şi dependenţa online, în condiţiile în care nu avem specialişti suficienţi care să se ocupe de sănătatea mintală a copiilor şi tinerilor, relatează Agerpres.

„Consumul de droguri în România, în şcoli este sub media europeană, dar asta pe noi nu ne încălzeşte foarte mult, că este totuşi un nivel mult prea mare faţă de cât dorim noi, dar aş ţine să punem în context acest lucru, să ştim că aici suntem sub media europeană, însă, din păcate, suntem peste media europeană în ceea ce priveşte consumul de alcool, fumatul, jocurile de noroc, dependenţa online. (…) Dacă pe prima componentă, cu Ministerul de Interne, începem să ne mişcăm bine, în şcoli sunt optimist, mergem în direcţia bună, în afara şcolii, în legătură cu părinţii, lucrurile merg într-o direcţie bună, avem dificultăţi în a organiza serviciile medicale şi psihologice (…). Nu avem suficienţi specialişti, nu avem suficiente centre. Când spun că nu avem suficienţi specialişti, mă gândesc la specialişti pregătiţi specific în acest domeniu, pe protocoale validate ştiinţific. Acestea sunt nivelurile pe care trebuie să le dezvoltăm”, a spus ministrul Daniel David, vineri seară, într-o intervenţie în cadrul unei dezbateri la Sibiu.

El a a subliniat că, deşi în ultimii ani au fost organizate mii de activităţi de prevenire şi informare în şcoli, acestea au fost necoordonate şi lipsite de o strategie unitară.

„În 2024, în 2023 şi înainte şi în anul 2025 au fost mii, zeci de mii de activităţi legate de adicţii în şcoli. Problema era că aceste activităţi erau adesea necoordonate, nu aveau o schemă generală. Am înţeles că intervenim, foarte bine că intervenim, dar cum le coordonăm, dar cum le punem într-un demers care să aibă efecte. Şi eu asta am încercat să fac şi am propus acel model cu trei componente: o componentă să facem curat în jurul şcolilor. Curat înseamnă toleranţă zero pentru droguri şi pentru dealeri, colaborarea cu ministrul Predoiu este extraordinară în acest sens şi colaborăm bine cu Ministerul de Interne. A doua componentă, ce facem în şcoli, iar mesajul este pentru conştientizare. De foarte multe ori, consumul, primele semne sunt identificate de colegi, de profesori, nu de specialiştii de psihologie sau medicină din şcoli. (…) De asemenea, ca să-i pregătim pe copii, am început să introducem şi în curriculum astfel teme. (…) Am propus acele două cursuri noi pentru liceu, stil de viaţă sănătos, în care am introdus la pachet aceste probleme, şi consumul de alcool şi consumul de droguri şi fumatul şi sexul neprotejat şi mâncatul nesănătos şi doi, un lucru important pentru adolescenţi (…) acel curs de autocunoaştere personală”, a subliniat ministrul Daniel David.

Potrivit ministrului Educaţiei, „oricât de mult lucrează şcoala, oricât de mult lucrează psihologii în şcoli, nu au cum să înlocuiască părintele şi atunci trebuie să fie implicat şi părintele”.

Un fenomen alarmant al adicţiilor în rândul copiilor şi adolescenţilor din România

Prezent la dezbatere, preşedintele ales al Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP), directorul medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu, Ciprian Băcilă, a reamintit că România se confruntă cu o criză acută de specialişti în sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor, fiind necesară dezvoltarea serviciilor de consultaţii la distanţă (telemedicină) şi a echipelor mobile din cadrul centrelor de sănătate mintală şi pentru prevenirea adicţiilor la copii.

„România are în prezent aproximativ 260 de medici în specialitatea Psihiatrie pediatrică în sistemul public de sănătate, ceea ce înseamnă doar 5 specialişti la 100.000 de locuitori, în timp ce în Germania sunt 29 la 100.000 de locuitori. Există judeţe în care nu există niciun medic de specialitatea Psihiatrie pediatrică, iar în multe localităţi din mediul rural serviciile de sănătate mintală lipsesc complet. De asemenea, din cauza deficitului de personal în unele centre universitare, linia de gardă în specialitatea Psihiatrie pediatrică nu poate fi funcţională”, a spus medicul Ciprian Băcilă.

Şi Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al organizaţiei „Salvaţi Copiii” România, s-a referit la ESPAD 2024, dar şi la alte date culese de ONG-ul pe care îl conduce, avertizând că România se confruntă cu un fenomen alarmant al adicţiilor în rândul copiilor şi adolescenţilor – de la jocuri de noroc şi fumat, până la consum de alcool, droguri şi dependenţă digitală.

„Din păcate, foarte mulţi copii sunt în situaţia de a juca pe bani. (…) cam 14% dintre copii au jucat pe bani, 40% dintre copii aveau cunoscuţi care jucau şi unul din zece copii chiar au în familie o persoană dependentă de jocuri de noroc. (…) O altă problemă care a stat un deceniu sub un strat gros de tăcere şi tristeţe, este cea a dependenţei de droguri. (…) Ultima cercetare a noastră arăta că patru din zece copii ştiu pe cineva care a consumat droguri, se fumează, se consumă alcool în cantităţi destul de mari şi de un procent mare, cam 27% au consumat alcool în ultima săptămână şi aproape 50 % au fumat diferite forme de ţigări. Am un raport recent realizat de Agenţia Uniunii Europene privind Drogurile care ne arată că, în România, unul din doi adolescenţi are un risc ridicat de dependenţă digitală, România este pe locul patru la consumul de tutun în rândul adolescenţilor, unul din doi adolescenţi au încercat ţigări electronice, opt din zece adolescenţi români consumă alcool, unul din patru adolescenţi au avut acces la jocurile de noroc”, a declarat Gabriela Alexandrescu.

Ce arată cel mai recent raport ESPAD

România se situează peste media europeană la consumul de alcool, tutun, jocuri de noroc şi utilizarea excesivă a mediului digital în rândul adolescenţilor, potrivit celui mai recent raport ESPAD 2024 (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs), publicat joi de Agenţia Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA).

„Deşi la nivelul Europei există o tendinţă descrescătoare a consumului de alcool şi tutun în rândul adolescenţilor, România este peste media europeană în ambele cazuri. Trendul de creştere a timpului petrecut de elevi pe reţelele de socializare sau jocuri de noroc se resimte şi în rândul adolescenţilor din ţara noastră, unde, de asemenea ne situăm peste media europeană”, se arată în comunicatul de presă privind Raportul ESPAD 2024.

Potrivit raportului, România ocupă locul 4 la consumul de tutun în rândul adolescenţilor. Unul din doi elevi din România a declarat că a încercat ţigări electronice. Studiul mai arată că 8 din 10 adolescenţi români consumă alcool, 1 din 4 adolescenţi au avut acces jocurile de noroc.

Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2024 în 37 de state din Europa, pe un eşantion de 113.882 de persoane în vârstă de 15 și 16 ani. În România datele au fost colectate în perioada 19 aprilie – 12 iunie 2024 şi au participat la studiu 8.543 de elevi din toate judeţele.