10 ani de la Colectiv: România încă nu are niciun centru pentru mari arși. Țara cu 7 centre la de 8 ori mai puțini pacienți cu arsuri / Situația în alte state din Europa

Țări precum Austria, Italia sau Croația au centre unde nu numai că pot trata pacienții cu arsuri grave, dar preiau și răniți din alte țări. La 10 ani de la tragedia din Colectiv, România nu are niciun centru pentru mari arși, dar ministrul Sănătății promite că în decembrie va fi gata primul.

• Trei centre pentru mari arși sunt în construcție la Timișoara, Târgu Mureș și București (centru pentru copii), dar niciunul nu este finalizat, la 11 ani de când au fost promise – înainte chiar de tragedia din Colectiv.
• 64 de tineri au murit în urma incendiului din seara zilei de 30 octombrie 2015 – 27 dintre ei în acea noapte, iar restul în spitale, în săptămânile care au urmat. 150 de oameni au fost răniți, majoritatea mutilați pe viață
• Articolul este parte a proiectului Pulse, scris de Alina Neagu (HotNews – România), de Kim Son Hoang (Der Standard – Austria), Lorenzo Ferrari (OBCT – Italia), Laura Camacho (El Confidencial – Spania), Marina Kelava (H-Alter.org – Croația), Martina Bozukova (Mediapol – Bulgaria) și Kostas Zafeiropoulos (Efsyn – Grecia). 

Austria nu are nevoie să transfere mari arși

Austria este una dintre țările care au preluat și tratat constant, în ultimii ani, mari arși din România. Nu are nevoie să își transfere propriii pacienți cu arsuri grave în străinătate.

Pe lângă România, Austria a ajutat și alte țări din Europa, cum ar fi Macedonia de Nord: după incendiul dezastruos din martie 2025 din clubul Pulse, șase victime grav rănite au ajuns să fie tratate la Viena și Graz.

Spitalul General din Viena (AKH) este cel mai mare spital din Austria și unul dintre cele mai mari din Europa. Aici se găsesc șase paturi pentru tratarea marilor arși, dar Austria mai tratează astfel de pacienți și în spitale din alte orașe, precum Graz.

Italia are peste 160 de paturi pentru mari arși

Nici Italia nu își transferă pacienții cu arsuri grave la spitale din străinătate. Dimpotrivă, pacienți străini cu arsuri critice – în special din Ucraina sau Albania – ajung adesea să fie tratați în spitale de specialitate din Italia.

17 spitale din Italia dispun de 162 de paturi pentru pacienți cu arsuri grave, dintre care 149 pentru adulți și 13 pentru copii. În jur de 80% dintre paturile pentru pacienți cu arsuri severe sunt ocupate în permanență.

Cel mai grav accident cu arși înregistrat în ultimele decenii în Italia a fost incendiul din gara Viareggio, din anul 2009, când un vagon de tren care transporta GPL a deraiat și a luat foc. 11 persoane au murit în incendiu, iar alte 20 au murit ulterior din cauza arsurilor grave.

Alexandru Rogobete: „S-a vorbit foarte mult în acești 10 ani”

Într-un dialog cu HotNews, Alexandru Rogobete admite că „oamenii nu mai au răbdare” și nici încredere că pacienții din România pot fi tratați, în condiții de nivel înalt, și în România. 

„Cred că s-a vorbit foarte mult în acești 10 ani. Tocmai acesta este motivul pentru care nu avem, pentru că doar s-a vorbit”, declară ministrul Sănătății. 

Trei centre pentru mari arși, promise de acum 11 ani, se construiesc printr-un program de împrumut cu Banca Mondială – Timișoara, Târgu Mureș și București (centru pentru copii). Construcția lor a început efectiv în anii 2022 – 2023, spune actualul ministru al Sănătății.

Dacă centrul de la Timișoara ar putea trata primii pacienți în primăvara anului viitor, se estimează că celelalte două centre ar urma să fie gata la finalul anului 2026 (Târgu Mureș) și prima parte a anului 2027 (centrul pentru copii din București).

Ministrul Sănătății: „Nu există nicio scuză”

„Vorbim despre niște proiecte care se văd, sunt finalizate, se lucrează acum la ultimele detalii. Putem spune că, în 3 ani, s-au construit. Dar având în vedere faptul că în ultimii 3 ani s-au putut construi cele 3 centre, nu cred că există nicio explicație și nicio scuză, de ce în primii 7 ani de zile de la Colectiv nu s-au putut construi. Nu eu trebuie să dau explicația asta, explicația asta trebuie să o dea cei care au fost pe aici și nu le-au făcut”, spune Alexandru Rogobete. 

Vorbim, mai spune ministrul Sănătății, despre centre „copiate cu rigoare” după centrele de arși din Franța, după standardele și fluxurile de acolo. Tot la Paris, echipele medicale care vor lucra în aceste centre au fost la stagii lungi de pregătire, de 6 luni – un an.

Centrele de arși promise din 2014

Primele promisiuni privind construirea de centre de arși în România datează din 2014, cu un an înaintea incendiului din clubul Colectiv, când a fost aprobată o Hotărâre de Guvern ce prevedea construirea a patru centre: două la București, unul la Timișoara și unul la Târgu Mureș.

Pe lângă centrul de arși pentru copii de la Spitalul „Grigore Alexandrescu”, Bucureștiul ar fi trebuit să aibă și un al doilea centru de arși, pentru adulți – al patrulea din cele a căror construcție a fost aprobată în 2014. Acesta urma să fie construit în cadrul Spitalului de Urgență „Bagdasar-Arseni”.

În anul 2020, însă, era inaugurată, la „Bagdasar Arseni”, o unitate funcțională pentru tratarea pacienților cu arsuri – structură ce poate trata doar arsuri de complexitate medie. 

În același an, Ministerul Sănătății renunța, printr-un Ordin de ministru, la construirea centrului pentru mari arși de la „Bagdasar Arseni”, în cadrul proiectului cu Banca Mondială.

„Putem îngrozi și țările care au conflicte armate cu numărul nostru de pacienți cu arsuri”

10.000 de pacienți se prezintă anual la camerele de gardă ale spitalelor din România pentru leziuni de arsură, iar circa 4.000 de cazuri necesită internare pentru supraveghere și tratament de specialitate, se arată într-un raport oficial al Ministerului Sănătății, elaborat în anul 2021 și consultat de HotNews.

În jur de 1.400 – 1.500 de pacienți anual reprezintă cazuri de severitate medie și mare, care necesită îngrijiri spitalicești cu o durată mai mare de două săptămâni și, ulterior, servicii de recuperare medicală specializată.

Numărul de decese cauzate de arsuri este de aproximativ 200 pe an, arată raportul Ministerului Sănătății din anul 2021.

Prin comparație, în Spania, peste 1.300 de pacienți cu arsuri ajung, într-un an, la camerele de gardă ale spitalelor – între 3 și 4 pacienți pe zi. În medie, 20% dintre ei rămân internați, iar numărul de decese înregistrate este între 50 și 80 pe an. 

„Raportul arată că putem îngrozi și țările care au conflicte armate cu numărul nostru de pacienți cu arsuri. Sunt foarte mulți, anual”, spune Monica Althamer, navigator de pacienți, care era secretar de stat în Ministerul Sănătății când raportul a fost făcut public. 

În primele zile după Colectiv, Monica Althamer, pe atunci navigator de pacienți oncologici, a început să intre în contact cu rudele răniților de la Colectiv. 

„Primul meu caz a fost Alexandru Hogea, părinții lui au fost primii cu care am vorbit”, povestește Monica Althamer, într-o discuție cu HotNews. 

În anul 2016 l-a cunoscut pe Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului de la Colectiv. Mai târziu, Mihai Grecea i-a devenit consilier în Ministerul Sănătății și, în toți acești ani, a navigat împreună cu ea pacienți mari arși. 

„România nu o să aibă paturi pentru câți pacienți arși generează țara an de an”

Monica Althamer crede că nici cele trei centre nu vor fi suficiente pentru numărul mare de arși și crede că, pe lângă aceste construcții, este nevoie și de campanii de informare și de educație a populației.

„În continuare, noi avem multe arsuri prin electrocuție: copii și adolescenți care se urcă pe trenuri, pe stâlpi de înaltă tensiune, să-și facă poze, să se joace, și care ajung să fie pacienți mari arși”. 

„La numărul de pacienți cu arsuri grave pe care îi are România an de an, nu vor fi suficiente cele 3 centre de mari arși care sunt acum în construcție. România nu o să aibă paturi pentru câți pacienți arși generează țara an de an”, spune navigatoarea de pacienți.

„Nicio țară nu face sute de paturi pentru arsură severă. De asta când apelăm la Belgia, Germania, Austria – țările care ne ajută cel mai des cu transferurile internaționale – de foarte multe ori nu găsim locuri libere. Pentru că sunt puține peste tot în lume”, mai spune Monica Althamer.

„Necesarul de transfer al pacienților în străinătate va scădea cu 95%”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune însă că, după ce vor fi date în folosință cele 3 centre pentru mari arși, „vom putea gestiona mult mai bine” situația acestor pacienți.

Acesta crede că necesarul de transfer în străinătate al pacienților cu arsuri va scădea cu 95% după deschiderea centrelor de arși. „Dacă nu avem evenimente cu victime multiple.” De asemenea, noile centre vor scădea presiunea pe unitățile funcționale pentru arși – precum Casa Austria din Timișoara sau Bagdasar Arseni din București. 

Alexandru Rogobete subliniază însă că „este absolut necesar ca și în Capitala României să existe un spital nou de arsuri, pentru pacienți adulți”.

În acest sens, spune că a discutat recent cu reprezentanții Băncii Mondiale și își dorește ca, până la finalul acestui an sau în prima parte din 2026, să semneze un proiect pentru construcția unui centru de mari arși în București.

Rogobete spune că a identificat și locul unde ar putea fi construit acest centru: în sectorul 4 al Capitalei, lângă noul centru pentru bolnavi de tuberculoză al Institutului „Marius Nasta” – clădire de spital reconstruită de la zero cu bani din PNRR.

Câți mari arși transferă România

39 de răniți au fost transferați în spitale din străinătate în toamna anului 2015, în urma incendiului din clubul Colectiv. 

În anii care au urmat, supraviețuitorii incendiului din Colectiv și presa au pus presiune pe autorități ca pacienților cu arsuri grave să li se dea o șansă prin transfer cât mai rapid într-un spital din afara țării.

Așa a luat naștere Mecanismul de transfer al marilor arși, aprobat prin Ordin de ministru la finalul anului 2019.

Belgia, Germania și Austria sunt țările care au primit și tratat cei mai mulți pacienți mari arși din România, în acești ani. 

Potrivit datelor Ministerului Sănătății, solicitate de HotNews, 100 de pacienți cu arsuri grave au fost transferați în alte țări, în baza acestui mecanism, din 2019 până în prezent:

• 2019 – 10 pacienți;
• 2020 – 5 pacienți;
• 2021 – 22 de pacienți;
• 2022 – 12 pacienți;
• 2023 – 21 de pacienți;
• 2024 – 19 pacienți;
• 2025, până la data de 23 octombrie – 11 pacienți.

Bulgaria nu transferă mari arși în străinătate

În țara vecină Bulgaria, cazurile de arsuri grave sunt tratate doar în capitala Sofia, la Spitalul Universitar de Urgență. Aici ajung în special răniții care au suferit arsuri în explozii, accidente industriale sau accidente rutiere. 

În fiecare an sunt tratați la spitalul din Sofia peste 5.000 de pacienți cu arsuri, dintre care în jur de 1.200 sunt copii. 

Bulgaria nu transferă pacienți cu arsuri în străinătate, în schimb preia, uneori, răniți cu arsuri severe din alte țări. 

După incendiul din clubul Pulse din Macedonia de Nord, din primăvara acestui an, și Bulgaria a preluat 8 dintre răniții care aveau cele mai grave arsuri și i-a tratat la spitalul din Sofia.

Croația are propriile centre

Croația are facilități pentru tratarea arsurilor grave. Pacienții mari arși sunt tratați în spitalele din țară și nu sunt trimiși în străinătate. 

Mai mult decât atât, spitalele din Croația preiau, uneori, persoane cu arsuri din alte țări. Spre exemplu, după incendiul din clubul Pulse din Macedonia de Nord, din martie anul acesta, 5 victime cu arsuri au fost tratate în Croația.

Inclusiv copiii cu arsuri severe din Croația sunt tratați cu succes la Spitalul de Copii din Zagreb.

Grecia, probleme cu dotările

În spitalele din Grecia, cu toate că există patru mari secții dedicate tratării pacienților cu arsuri grave, acestea ar putea fi „mai bine organizate și dotate cu personal”, conform jurnaliștilor din această țară.

Ocazional, răniții cu arsuri severe sunt transferați în spitale din străinătate, însă nu există un program sau un mecanism organizat în acest sens. 

Cu toate acestea, ca și Bulgaria și Croația, Grecia preia uneori răniți cu arsuri grave din alte țări: cel mai recent, 12 răniți în urma incendiului devastator din Macedonia de Nord, în primăvara acestui an. 

Două dintre cele mai mari spitale din țară, care se ocupă de tratamentul arsurilor, sunt la Atena și Salonic.

În fiecare an, în jur de 2.000 de victime cu arsuri ajung la spital, 700 – 800 dintre acești pacienți fiind în stare gravă. Autoritățile din Grecia nu au publicat însă, în ultimii 10 ani, date privind decesele provocate de arsuri. 

Centru de arși pe hârtie, închis de Ministerul Sănătății

România a avut totuși, până în vara acestui an, un centru pentru mari arși, dar pe hârtie: în anul 2022, în mandatul fostului ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, secția de arși a Spitalului Floreasca din Capitală a fost autorizată ca centru pentru tratarea marilor arși.

Din cauză că nici acel centru, nici alte secții de arși nu îndeplineau standardele prevăzute în legislație pentru tratarea în siguranță a pacienților cu arsuri grave, în aprilie anul trecut, Ministerul Sănătății aproba un Ordin prin care erau coborâte standardele pe care trebuie să le îndeplinească secțiile de arși.

O parte dintre supraviețuitorii de la Colectiv l-au acuzat atunci public pe fostul ministru Alexandru Rafila că vrea să transforme pe hârtie, „din pix”, secțiile de arși existente – care pot trata arsuri doar de complexitate mică și medie – în structuri pentru mari arși.

Centrul de mari arși de la Spitalul Floreasca a fost închis de ministrul Alexandru Rogobete în vara acestui an, după cazul Laviniei Vlad – pacienta cu arsuri pe 70% din corp transferată în Belgia după 53 de zile de internare la Floreasca și infectată cu o ciupercă de spital deosebit de rezistentă – Candida auris. „Molima”, cum i-au spus medicii belgieni.

Secția de la Floreasca este în prezent în curs de renovare, iar când lucrările vor fi gata va trata doar pacienți cu arsuri de complexitate medie. 

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.