Partidul liberal D66 și gruparea de extremă dreapta a populistului anti-islam Geert Wilders, Partidul pentru Libertate (PVV), par să fi terminat aproape la egalitate în scrutinul legislativ anticipat organizat miercuri în Olanda, cea mai strânsă cursă electorală din istoria recentă a țării, scriu Reuters, Politico și Nos. Dar D66 este în creștere, în vreme ce PVV a pierdut 11 mandate în parlament.

După numărarea a peste 99% din voturi în urma alegerilor legislative de miercuri din Olanda, Partidul pentru Libertate (PVV – extrema dreaptă) conducea gruparea liberală D66 cu mai puțin de 1.500 de voturi, o diferență infimă, ambele partide adunând câte 26 de mandate în parlament, potrivit televiziunii publice Nos.

O diferență dintre cele două partide a devenit totuși rapid evidentă.

Citește și

Surpriză în alegerile din Olanda: Exit-poll-urile dau pe primul loc un partid centrist, peste scorul extremei drepte / Cine ar putea ajunge cel mai tânăr, dar și primul gay declarat în postul de prim-ministru al țării

Partidul pentru Libertate al lui Wilders a pierdut 11 locuri în Parlament, în comparație cu alegerile din 2023, în timp ce D66, condus de tânărul politician Rob Jetten, și-a sporit numărul de mandate cu 17, fiind considerat câștigătorul moral al scrutinului.

D66 a condus numărătoarea în timpul nopții și al dimineții, însă Wilders, al cărui partid a condus guvernul anterior și l-a și prăbușit în cele din urmă, din cauza neînțelegerilor pe tema migrației, a cerut răbdare până la finalizarea numărătorii, asigurând că partidul său va termina pe primul loc.

Nimeni nu vrea guvern cu Wilders, deocamdată

Cele mai multe partide au subliniat că nu vor încheia o alianță cu PVV, ceea ce înseamnă că partidul lui Wilders riscă să rămână pe dinafara guvernului.

Pentru a forma o coaliție de guvernare în parlamentul olandez sunt necesare 76 de mandate, ceea ce înseamnă că vor fi necesare cel puțin patru partide.

O coaliție posibilă este cea dintre D66, creștin-democrații conservatori (CDA), VVD de centru-dreapta și Partidul Verde-Laburist (GL-PvdA), scrie Reuters.

Cu toate acestea, formarea unor coaliții stabile este dificilă, iar negocierile se preconizează că vor dura luni de zile.

De ce a scăzut Wilders

Alegerile din Olanda au fost urmărite cu atenție în Europa, fiind considerate un test pentru a vedea dacă extrema dreaptă își poate extinde influența sau dacă a atins deja apogeul în anumite părți ale Europei.

Rezultatul, scrie Reuters, poate sugera că există limite ale atractivității sale pe termen lung.

PVV a câștigat clar scrutinul de acum doi ani și a intrat la guvernare, alături de alte câteva partide ce centru-dreapta și populiste, dar coaliția a fost afectată de certuri și s-a dovedit mai degrabă disfuncțională.

Chiar Wilders a fost cel care în cele din urmă și-a scos partidul din coaliție, prăbușind guvernul, după ce partenerii i-au refuzat propunerile foarte dure pe tema migrației.

Comentatorii au observat că unii alegători au considerat că Wilders a fost cel vinovat pentru eșecul guvernării și pentru incapacitatea acestuia de a rezolva marile probleme – criza locuințelor, costul mare pentru sănătate și altele.

Wilders a obținut totuși ceva: mai toate partidele au adoptat în această campanie propuneri pentru limitarea migrației și pentru expulzarea celor veniți ilegal în țară, deși liderul populist a rămas în continuare omul cu cel mai dur discurs pe această temă.

Un mesaj pozitiv

D66 are acum șanse să preia conducerea viitorului guvern, în cazul în care, așa cum e de așteptat, PVV nu va găsi o coaliție viabilă.

D66 este un partid liberal-progresist, fondat în 1966, care tinde să atragă alegători urbani, cu venituri mari.

Face parte din grupul Renew Europe din Parlamentul European, alături de USR, și are o poziție pro-europeană puternică, în contrast cu euroscepticismul PVV, susținând spre exemplu punerea în aplicare a unui pact european privind migrația sau crearea unor forțe armate europene.

În timp ce în primii ani de existență, partidul promova alegerea directă a prim-miniștrilor și a primarilor, în 2025, el și-a concentrat campania pe soluții pentru criza locuințelor din Olanda, în special cu un plan de construire a unor orașe noi.

De asemenea, a ales un slogan plin de speranță: „Este posibil”, evocând optimismul fostului președinte american Barack Obama, „Yes We Can”, scrie Politico.

Partidul a făcut campanie promițând că se va concentra pe „energie verde și accesibilă din propriul nostru sol” pentru a menține prețurile energiei la un nivel scăzut, asigurând în același timp „cea mai sănătoasă generație din istorie” prin acordarea priorității prevenirii bolilor.

De asemenea, D66 dorește zone rezidențiale mai ecologice și pune accentul pe o educație mai bună.

Mai duri împotriva migrației

D66 și-a înăsprit poziția față de migrație, pledând pentru un sistem care ar obliga oamenii să depună cererile de azil în afara Europei, liderul Rob Jetten remarcând cu precauție prăbușirea a două guverne olandeze succesive din cauza politicii de azil.

Partidul a insistat, de asemenea, să recupereze steagul tricolor roșu-alb-albastru ca un simbol de mândrie pentru alegătorii olandezi obișnuiți, după ce fermierii furioși l-au întors cu susul în jos în timpul protestelor, iar Wilders l-a folosit din motive populiste-naționaliste.

La petrecerea electorală organizată de D66 în Leiden, liderul partidului a declarat reporterilor că steagurile sunt un mod de a spune adio ultimilor ani, „în care uneori părea că țara noastră nu mai poate fi mândră. Suntem o țară extraordinară și o putem face și mai bună”, a spus el.

O sarcină dificilă

Numit odată „Robotul Jetten” din cauza modului stângaci în care răspundea la întrebări, liderul Rob Jetten se află acum în pole position pentru a deveni viitorul prim-ministru al Olandei.

În ciuda poreclei nefavorabile din trecut, politicianul de 38 de ani a devenit în timp un om abil, priceput în relațiile cu publicul și presa.

El a fost la un pas de a prelua conducerea partidului în 2018, dar s-a dat la o parte în favoarea diplomatei Sigrid Kaag, o mișcare care i-a adus aplauze din partea membrilor partidului. Jetten a preluat ștafeta de la Kaag în 2023, după ce speranțele acesteia de a deveni prima femeie prim-ministru a Olandei au fost spulberate în alegerile.

Jetten va trebui să formeze o coaliție și, pentru a obține majoritatea, s-ar putea să fie nevoit să îndeplinească sarcina deloc de invidiat de a convinge stânga și dreapta să colaboreze după ce au dus o campanie electorală acerbă unul împotriva celuilalt.

Jetten este conștient de această provocare. Cu aproximativ 26 de locuri, D66 este „un partid mic, dar mare, în comparație cu istoria Olandei”, a declarat el în noaptea alegerilor. „Așadar, va trebui să cooperăm cu multe partide”, a spus el.

Jetten este, de asemenea, conștient de provocarea care a condamnat recentele guverne olandeze.

Migrația a fost din nou în centrul atenției în perioada premergătoare alegerilor „și ambiția mea este ca, în patru ani, aceasta să nu mai fie o problemă”, a declarat Jetten reporterilor în noaptea alegerilor.