„Coaliția celor dispuși” s-a transformat într-o „coaliție a celor care așteaptă”: Un fost șef al NATO spune că Ucraina riscă un „război fără sfârșit” dacă Europa nu acționează mai ferm împotriva Rusiei

Ucraina riscă să se confrunte cu un „război fără sfârșit” și cu o erodare treptată a teritoriului, dacă Europa nu intensifică semnificativ presiunea asupra Rusiei, inclusiv prin trimiterea de trupe și crearea unui scut de rachete și drone pe teritoriul NATO, care să protejeze Ucraina de atacurile rusești asupra infrastructurii sale, a declarat un fost secretar general al Alianței.

Anders Fogh Rasmussen, care a fost secretar general al NATO între 2009 și 2014 și premier al Danemarcei între 2001 și 2009, a declarat într-un interviu pentru The Guardian că, dacă țări precum Polonia ar fi de acord să găzduiască astfel de sisteme de apărare aeriană, Rusia ar înțelege că un atac asupra lor ar reprezenta un atac asupra întregii alianțe NATO.

„Trebuie să îi ajutăm pe ucraineni să se apere de rachetele și dronele rusești, construind un scut aerian care să îi sprijine în doborârea acestor atacuri. Țările NATO vecine Ucrainei pot găzdui un sistem de apărare antiaeriană și antirachetă bazat pe NATO”, a spus Rasmussen.

Fostul șef al NATO a cerut, de asemenea, trimiterea unei forțe europene de protecție în Ucraina, înainte de semnarea unui eventual acord de încetare a focului. Potrivit fostului secretar general al NATO, „coaliția celor dispuși” care spera să formeze o astfel de forță după încheierea luptelor s-a transformat între timp într-o „coaliție a celor care așteaptă”.

„Dacă nu facem schimbări majore de strategie, ne vom confrunta cu un război fără sfârșit”, a spus Rasmussen. „Putin nu are niciun motiv să se angajeze în negocieri de pace atât timp cât crede că poate câștiga pe câmpul de luptă. Sunt necesare schimbări de ritm și de mentalitate.”

„Germania are un interes major să îl forțeze pe Putin să se implice în negocieri de pace. Taurus este mijlocul prin care se poate face acest lucru”

Rasmussen, care are legături strânse cu conducerea Ucrainei, face un turneu în capitalele europene, inclusiv la Londra, unde s-a întâlnit cu consilierul britanic pentru securitate națională, Jonathan Powell. Cei doi au discutat dacă Statele Unite ar putea oferi garanții de securitate Ucrainei, folosind un limbaj similar celui folosit recent de Washington când a acordat garanții de securitate Qatarului, după atacul Israelului asupra capitalei Doha.

Fostul șef al NATO a mai spus că este încă posibilă redeschiderea discuțiilor privind furnizarea de rachete americane de croazieră Tomahawk către Ucraina, o inițiativă pe care Donald Trump nu a sprijinit-o, dacă Germania ar fi dispusă să fie „prima care face pasul” și să ofere Ucrainei propriile rachete de croazieră Taurus.

„Un astfel de gest ar transmite un semnal clar peste Atlantic și ar pune presiune pe Casa Albă. Germania are un interes major să îl forțeze pe Putin să se implice în negocieri de pace… Taurus este mijlocul prin care se poate face acest lucru”, a declarat Rasmussen.

Abordarea lui Trump față de Ucraina se află într-un punct incert, după ce președintele american a părut să renunțe la ideea de a trimite rachete Tomahawk și a anunțat, în schimb, organizarea unui al doilea summit cu Putin.

Trump a anulat ulterior întâlnirea, afirmând că nu crede că președintele rus este sincer în privința păcii, și a impus sancțiuni economice împotriva celor mai mari companii petroliere rusești, Rosneft și Lukoil. În ansamblu, el pare să fi revenit la poziția potrivit căreia cele două părți trebuie lăsate să-și rezolve conflictul pe câmpul de luptă.

Rasmussen a declarat că Europa încă nu conștientizează pe deplin amenințarea reprezentată de Rusia și a cerut folosirea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei. „Trebuie să deblocăm cele 150 de miliarde de euro din activele rusești înghețate în Euroclear și să le folosim ca bază pentru un împrumut destinat achiziției de armament și, sperăm, pentru începerea reconstrucției”, a spus el.