Sari direct la conținut

De ce toată lumea vrea să-l cunoască pe „cel mai plictisitor om din lume”

HotNews.ro
De ce toată lumea vrea să-l cunoască pe „cel mai plictisitor om din lume”
Fatih Birol alături de prim-ministrul Marii Britanii Keir Starmer, de premierul Italiei, Giorgia Meloni, de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de fostul premier japonez, Fumio Kishida. Sursa foto Profimedia / Colaj HotNews

Politicienii, giganții petrolieri și activiștii climatici sunt atenți la fiecare cuvânt al său. Administrația Trump l-a criticat dur. Cum a ajuns un economist să fie cunoscut în toată lumea?

The New York Times spune povestea lui Fatih Birol, un economist turc specializat în energie care a ajuns în urmă cu zece ani directorul Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), organizația interguvernamentală autonomă care oferă recomandări de politici, analize și date privind sectorul energetic global.

O întâlnire importantă a lui Birol cu secretarul american al energiei, Chris Wright, care tocmai criticase public AIE, calificând-o drept „absurdă” pentru că prevăzuse că cererea de combustibili fosili va începe în curând să scadă la nivel global, ar fi fost imposibilă acum zece ani, notează publicația americană. Dar faptul că ea a avut loc arată cât de multă influență a câștigat IEA sub mandatul economistului turc.

Lui Birol îi place să glumească spunând că este „cel mai plictisitor om din lume”. Dar el a condus IEA pe parcursul unui deceniu în care energia a reapărut ca armă geopolitică.

Dezbaterea privind modul de abordare a schimbărilor climatice răstoarnă relațiile economice și diplomatice din întreaga lume – chiar în momentul în care administrația Trump depune eforturi pentru a inversa tendința globală de tranziție către energia regenerabilă, producând, consumând și exportând cât mai mult combustibil fosil posibil.

Fatih Birol a avertizat în repetate rânduri industria combustibililor fosili că trebuie să se adapteze sau va eșua, mai ales că energia solară crește într-un ritm pe care chiar și AIE l-a subestimat.

Indiferent dacă suntem sau nu de acord cu IEA, fluxul său neîncetat de rapoarte bazate pe date agită în mod regulat piețele, influențează investiții de miliarde de dolari și stârnește admirația și disprețul politicienilor, directorilor din domeniul energetic și activiștilor climatici, care sunt atenți la fiecare cuvânt al lui Birol, notează NYT.

IEA, tensiuni cu SUA și acuzată de planuri „nerealiste”

Peste o duzină de țări i-au acordat lui Birol distincții de stat. El deține Ordinul Soarelui Răsare de clasa întâi al Japoniei, cea mai înaltă distincție de stat acordată persoanelor laice, precum și Ordinul Zayed, acordat de Emiratele Arabe Unite în onoarea fondatorului său.

„Cu cât devenim mai importanți, cu atât mai mulți oameni vor să le cântăm cântecul”, a spus Birol despre atenția pe care o primește din partea oamenilor din întreg spectrul politic și economic. „Dar cântecul nostru sunt datele. Datele câștigă întotdeauna.”

Cu toate acestea, compilarea datelor brute de la zecile sale de state membre este doar o parte din activitatea IEA. Sub conducerea economistului turc, IEA a devenit o organizație care schițează diferite căi pe care lumea le-ar putea urma în ceea ce privește consumul de energie și oferă foi de parcurs pentru a ajunge acolo.

Membrii organizației, în majoritate țări occidentale, apelează din ce în ce mai des la aceasta pentru îndrumare, chiar dacă IEA s-a înșelat ocazional în privința unor chestiuni importante, cum ar fi ritmul de creștere al energiei solare sau viteza de declin a cărbunelui. Poate că cea mai importantă întrebare dintre toate – dacă lumea se apropie sau nu de vârful cererii de combustibili fosili – este una la care IEA și-a revizuit răspunsul de mai multe ori.

Faptul că IEA face o astfel de previziune a creat tensiuni între agenție și administrația Trump, care a desființat aproape toate politicile climatice ale SUA. Statele Unite contribuie cu aproximativ 14% la bugetul IEA. Republicații au acuzat agenția că publică „informații politizate pentru a susține promovarea politicilor climatice”.

Mulți reprezentanți ai industriei combustibililor fosili împărtășesc o opinie negativă despre IEA. Șeful OPEC, blocul producător de petrol, a declarat anul acesta că IEA are o „narativă anti-petrol” și că planurile sale de acțiune sunt „nerealiste”.

Dar Birol afirmă că nu spune nimănui ce să facă, ci doar ce este cel mai probabil să se întâmple. Și, deocamdată, a convins Washingtonul să nu aplice sancțiuni. Între timp, organizația este pregătită să primească doi noi membri care sunt actori importanți în domeniul energiei: India și Brazilia.

Ambasadorul Indiei în Franța între 2020 și 2024, Jawed Ashraf, care îl cunoaște bine pe Birol, a declarat că previziunile AIE sunt deosebit de importante pentru țările care încearcă să echilibreze creșterea economică cu angajamentele lor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

„Ceea ce a făcut Fatih a fost să pună în aplicare toată puterea colectării de date și a modelării la un nivel granular, ceea ce oferă de fapt o idee clară despre efortul necesar pentru atingerea obiectivelor climatice”, a spus Ashraf. „În anumite privințe, acest lucru este mai relevant decât negocierile climatice ale Națiunilor Unite. AIE le informează, și nu invers.”

Schimbarea majoră de la IEA

Agenția Internațională pentru Energie a fost creată de Henry Kissinger, pe atunci secretar de stat, în anii 1970, într-o perioadă în care schimbările climatice nu făceau parte din vocabularul politic. Mandatul inițial al agenției era de a monitoriza aprovizionarea globală cu petrol și de a ajuta țările să se coordoneze pentru a preveni șocurile legate de prețul energiei.

În 1973, un grup de producători arabi de petrol a blocat exporturile de petrol către Statele Unite și alte țări, pentru a protesta împotriva sprijinului acordat Israelului. Acest lucru a dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor, la penuria de combustibil și la o perioadă de criză economică cunoscută sub numele de „stagflatie”.

Birol era un tânăr student la film în Viena când agenția era la începuturile sale. Dar pasiunea sa nu îi asigura traiul, astfel că a trecut la economia energiei și și-a luat o slujbă secundară la o piață de produse agricole. După absolvire, a devenit analist la OPEC.

S-a mutat la IEA și a avansat în carieră timp de două decenii, până când a fost ales director executiv în 2015. Sursele alternative de energie, precum energia solară, eoliană și gazul natural obținut prin fracturare hidraulică, se aflau în pragul unei creșteri semnificative.

Agenția și-a extins aria de interes de la petrol la analiza modului în care aceste surse ar putea alimenta vehicule, centre de date și industria grea. Schimbările climatice au început să devină o problemă politică fierbinte, pe măsură ce știința care le lega cauzele de emisiile de gaze cu efect de seră a devenit mai clară.

La scurt timp după preluarea funcției, Birol a inițiat o schimbare majoră în modul în care organizația urma să prevadă viitorul. Anterior, agenția prevăzuse doar ce se va întâmpla cu cererea globală de combustibili fosili dacă țările ar fi continuat pe aceeași linie. Aceste rapoarte sugerau, în general, o creștere pe termen lung a consumului de combustibili fosili.

Însă, în 2020, agenția a înlocuit acest scenariu cu unul care lua în considerare politicile pe care țările erau cel mai probabil să le adopte, bazate în mare parte pe promisiunile lor de a reduce emisiile în cadrul negocierilor globale privind clima. La momentul respectiv, Birol a afirmat că acest scenariu oferea o imagine mai realistă a viitorului energetic al lumii. Însă acesta a marcat și începutul unei rupturi între IEA și mulți susținători ai combustibililor fosili.

IEA a publicat, de asemenea, un scenariu denumit „net zero”, care, în loc să se limiteze la o simplă proiecție a viitorului, a stabilit 400 de etape pe care lumea le-ar putea atinge în efortul său de a opri complet emisiile de gaze cu efect de seră în atmosferă până în 2050.

Unul dintre aceste obiective era eliminarea tuturor investițiilor în noi câmpuri de cărbune, petrol și gaze. Acest lucru a devenit o mantră pentru activiștii climatici, deși Birol a clarificat ulterior că IEA nu prescria un plan de acțiune, ci doar afirma că acest lucru se va întâmpla în cele din urmă, pe măsură ce lumea va depune eforturi pentru a ajunge la emisii nete zero de gaze cu efect de seră.

Chiar dacă activitatea IEA a atras mai multă atenție și critici, Birol a rămas popular. El a fost ales în unanimitate de statele membre ale organizației pentru un al treilea mandat de patru ani, care se va încheia în 2027.

„Sunt aici pentru a-i face pe oameni să se gândească la viitor – să și-l imagineze cu adevărat, ceea ce este foarte dificil”, a spus el. „Schimbările climatice sunt un bun exemplu în acest sens. Oamenii acordă atenție doar atunci când are loc o catastrofă. Dar avem nevoie de un plan pentru asta”, a spus Fatih Birol.

INTERVIURILE HotNews.ro