Cum ajung containerele din Constanța în creditul tău și în bonul de la supermarket

Într-o dimineață de toamnă, în Portul Constanța, o macara ridică un container de 40 ft (cam 12 metri lungime, 2,5 metri înălțime și lățime) de pe puntea unei nave venite din Asia. În interior se află electronice, haine, jucării, cabluri, electrocasnice. Marfă compactă, ușor de vândut, cu valoare mare. Destinația: depozite, mall-uri sau magazine online.

Este doar unul dintre miile de containere care intră lunar în România. Împreună, ele alcătuiesc partea vizibilă a unei realități mai greu de explicat publicului larg: deficitul comercial.

În luna octombrie 2025, importurile au depășit exporturile cu 3 miliarde de euro, iar deficitul comercial cumulat pe primele zece luni ale anului a ajuns la 27,5 miliarde de euro, a transmis miercuri Insitutul Național de Statistică.

Drumul containerului: din plin în gol

După ce este descărcat, containerul pornește spre București. Marfa se împrăștie rapid în economie: rafturi pline, vânzări rapide, rulaj. Consum. Bani încasați la casa de marcat, care apoi sunt schimbați în euro și se întorc în țările din care provine marfa.

După câteva zile, același container este trimis înapoi spre port pentru export. Doar că de această dată este aproape gol. În cel mai bun caz, poartă materii prime, câteva componente industriale și semifabricate.

Imaginea aceasta – containerul care intră plin și iese aproape gol – este, de fapt, fotografia fidelă a deficitului comercial.

O economie care importă valoare și exportă volum

Structura schimburilor arată dezechilibrul de fond.

Peste 46% din exporturile României sunt mașini și echipamente de transport, dar acestea sunt dominate de producție în regim de asamblare, integrată în lanțuri multinaționale. În paralel, România importă masiv: produse chimice (aproape 15% din total importuri), combustibili, bunuri manufacturate cu valoare ridicată.

Cu alte cuvinte, România exportă mult ca volum, dar importă mai scump ca valoare.

Deficitul ca efect al unei creșteri bazate pe consum

La nivel macroeconomic, această dinamică este susținută de modelul de creștere din ultimii ani: salarii mai mari, consum puternic, importuri accelerate.

Exporturile cresc și ele, dar mai lent. Pe primele zece luni din 2025, exporturile au însumat 81 miliarde euro, iar importurile au însumat 108,5 miliarde euro, mai spune INS.

Deficitul nu este doar o problemă de statistică. El se transmite mai departe în presiune pe cursul valutar, inflație importată, dobânzi mai ridicate, costuri mai mari de finanțare pentru stat.

România, prinsă între rafturile pline și balanța goală

Paradoxul este vizibil cu ochiul liber: centrele comerciale sunt pline, oferta este bogată, consumatorul român are mai multe opțiuni ca niciodată. Dar în spatele acestei abundențe se află o dependență tot mai mare de exterior.

Aproape 72% din comerțul României se face cu Uniunea Europeană, atât la export, cât și la import, ceea ce face economia vulnerabilă la orice încetinire din zona euro

Deficitul înseamnă cerere permanentă de euro → presiune pe curs

România a importat în primele 10 luni din 2025 bunuri de 108,5 mld. euro, dar a exportat doar de 81,0 mld. euro. Diferența de 27,5 mld. euro înseamnă, foarte concret, că lunar, economia românească are nevoie de peste 2,7 miliarde euro „din afară” doar ca să plătească diferența.

Acești euro vin din: împrumuturi externe, fonduri europene, investiții străine sau din rezervele BNR.

Când aceste intrări nu sunt suficiente, presiunea se mută automat pe curs.

Ce înseamnă asta în portofel:

Un leu care se depreciază cu doar 5% într-un an înseamnă:

• o rată la creditul în euro de 2.500 lei → 2.625 lei
• un laptop de 5.000 lei → 5.250–5.300 lei
• o vacanță de 1.000 euro → cu 500–600 lei mai scumpă

Deficitul comercial este, practic, o fabrică de presiune pe curs.

Deficitul se vede direct în ratele la credite

România importă masiv exact ce este esențial pentru economie: produse chimice (15,8 mld. euro importuri), combustibili și energie (8,8 mld. euro), mașini și echipamente: aproape 40 mld. euro.

Toate aceste importuri sunt plătite în valută. Când deficitul rămâne mare, cursul e sub presiune, BNR trebuie să fie prudentă, iar dobânzile rămân sus mai mult timp.

Traducere în rate:

• Credit ipotecar 350.000 lei:
  • la 7,5% dobândă → rată ≈ 2.450 lei
  • la 9% dobândă → rată ≈ 2.800 lei

Diferență: +350 lei/lună, doar din dobândă.

Deficitul comercial, chiar dacă nu îți apare în contractul cu banca, se vede în rată.

Deficitul intră în coșul de cumpărături

România este importator net de mâncare, energie și chimicale:

• Importuri de alimente: 9,4 mld. euro
• Exporturi de alimente: 6,1 mld. euro.

Un coș mediu de 2.000 lei/lună la supermarket:

• dacă prețurile cresc cu doar 6–7% din cauza cursului și energiei → înseamnă un plus de 120–140 lei/lună
• într-un an se adună 1.500–1.700 lei pierduți

Deficitul comercial este literalmente o taxă invizibilă pe fiecare bon de casă.