Benzina și motorina, scumpiri multiple / Cu cât vor crește prețurile de la 1 ianuarie
Sancțiunile impuse asupra Lukoil și Rosneft vor duce la scumpirea carburanților în toată Europa Centrală și de Sud-Est la începutul anului viitor, în condițiile în care aceste companii sunt furnizori importanți în regiune, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă. În România, benzina și motorina se pot scumpi cu aproximativ 10-12% din cauza sancțiunilor. Și majorarea accizei la carburanți de la 1 ianuarie va duce la creșterea prețurilor cu 30-40 de bani pe litru la pompă încă din noaptea dintre ani.
- În acest context, majorarea redevențelor pentru zăcămintele de țiței din România va forța închiderea multor exploatări, pentru că producția nu va mai fi rentabilă. România va ajunge să importe și mai mult țiței, adâncind dependența externă și vulnerabilizând securitatea energetică a țării.
Sancțiunile americane împotriva Rosneft și Lukoil sunt în vigoare, dar au fost temporar relaxate în ceea ce privește funcționarea stațiilor de alimentare inclusiv în România și alte țări până în aprilie 2026.
România lucrează la un cadru legal pentru preluarea și administrarea activelor din România afectate de sancțiuni, dar termenul pentru găsirea unui cumpărător sau pentru reorganizare este scurt chiar dacă a fost extins până în ianuarie 2026, spun specialiștii AEI.
„Sancțiunile impuse de Statele Unite împotriva companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil deschid un nou capitol într-o regiune deja fragilă energetic. Pentru multe țări din Europa Centrală și de Sud-Est, companiile vizate nu sunt doar simple nume din piața globală, ci furnizori esențiali, proprietari de rafinării, investitori în infrastructură și chiar piloni ai echilibrului prețurilor la benzină și motorină”, arată analiza.
Efectul sancțiunilor depinde de la o țară la alta, în funcție de dependența de petrol și produse derivate provenite de la companiile sancționate. Contează, de asemenea, și contractele pe care le au aceste companii la nivel local, dar și legăturile cu rafinării, depozite și infrastructură conectată la fluxurile rusești.
Bulgaria va fi cea mai afectată piață din regiune
Rezultatul este o hartă energetică divizată, în care unele țări se confruntă cu presiuni semnificative asupra prețurilor, altele au alternative solide, iar câteva resimt efecte doar prin piața regional. Analiza este realizată în condițiile menținerii prețurilor pentru țiței și a cursului euro dolar în toată această perioadă.
Bulgaria se află în centrul furtunii. Rafinăria Lukoil Neftochim Burgas, cea mai mare din Balcani, domină piața internă și alimentează parțial regiunea. Orice blocaj în aprovizionarea sa este imediat transmis consumatorilor.
Estimările arată că în primele trei luni prețul benzinei ar putea crește cu 8–15%, iar al motorinei cu 10–18%, cu o normalizare lentă abia după un an.
România – între vulnerabilitate structurală și capacitate de adaptare
România are o poziție intermediară: rafinăria Lukoil Petrotel de la Ploiești este o verigă importantă, însă piața românească dispune și de capacități alternative, precum Petrom și Rompetrol. Creșterile estimate sunt mai moderate: 5–10% la benzină în primele trei luni și 7–12% la motorină.
Totuși, presiunea se transmite rapid prin piața regională, unde fluxurile rusești încă joacă un rol semnificativ, spun analiștii AEI.
Rafinăria Petrotel este cea mai mică dintre cele trei capacități de acest tip din România, având o capacitate de procesare de 2,4 milioane de tone de țiței pe an. Spre comparație, Petromidia (Rompetrol) are o capacitate de rafinare de 5 milioane de tone, iar Petrobrazi (OMV Petrom) – 4,5 milioane de tone pe an.
Serbia va fi și ea lovită de sancțiuni, în condițiile în care depinde puternic de rutele energetice din regiune și de fluxurile dinspre companii aflate acum sub sancțiuni. Impactul estimat este comparabil cu situația din România, dar cu o flexibilitate mai redusă în găsirea rapidă a alternativelor.
În Europa Centrală, Ungaria, Slovacia și Cehia au fost legate istoric de petrolul rusesc, însă politicile UE din ultimii ani le-au împins să-și diversifice treptat sursele.
Astfel, în Ungaria se estimează o creștere a prețului de 4-8% la benzină și de 5-9% la motorină în primele luni, dar cu o atenuare vizibilă pe termen mai lung. Pentru Slovacia și Cehia, efectele vor fi similare, amortizate de acces la conductele europene și terminalele maritime din Germania și Polonia. Pentru aceste state, sancțiunile de aplicate au o provocare serioasă, dar nu o criză structurală.
Prețurile din Bulgaria și România influențează restul regiunii
Țări precum Croația, Slovenia, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Albania și Kosovo nu depind direct de rafinării operate de companiile sancționate, însă sunt sensibile la oscilațiile din vecinătate.
Când Bulgaria sau România se confruntă cu creșterea rapidă a prețului, presiunea se vede imediat în lanțul regional al aprovizionării. Aici, scumpirile în primul trimestru se pot situa între 3–10% pentru benzină și 3–12% pentru motorină, în funcție de poziție fiecărei țări pe rutele comerciale.
Polonia și Grecia sunt exemplele pozitive ale regiunii. Ambele au acces robust la piețele maritime, terminale moderne și multiple surse de aprovizionare. Aici efectele sunt moderate: între 2–5% în primele luni, cu tendința de stabilizare rapidă.
Sancțiunile impuse companiilor Rosneft și Lukoil mai mult decât o măsură geopolitică: ele sunt un test de stres pentru rețeaua energetică a Europei Centrale și de Sud-Est.
„Regiunea descoperă încă o dată că piețele de energie sunt interdependente: o rafinărie dominantă din Bulgaria poate influența prețurile din Bosnia; o decizie la Washington poate crește tarifele la pompă la Belgrad; iar diversificarea accelerată în Polonia poate deveni un model pentru țările sud-estice”, mai arată analiza.
Majorarea redevențelor va adânci dependența României de importuri
În următoarele 12 luni, cel mai probabil vom vedea un amestec de ajustări de preț, investiții forțate în alternative, dar și o accelerare a integrării energetice europene, un pas inevitabil într-o eră în îngrijirea securității energetice devine la fel de importantă ca securitate militară.
În acest context majorarea redevențelor pentru zăcămintele de țiței din România va forța închiderea multor exploatări, pentru că producția nu va mai fi rentabilă. România va ajunge să importe și mai mult țiței, adâncind dependența externă și vulnerabilizând securitatea energetică a țării.
Taxele, jumătate din prețurile de la pompă din România
În prezent, aproximativ 55% din prețul benzinei de la pompă și 50% din prețul motorinei reprezintă taxe colectate de stat, respectiv TVA și acciza.
Ministerul Finanțelor a anunțat că accizele vor crește de la 1 ianuarie la 3,06 lei pe 1.000 de litri pentru benzină (de la 2,78 lei) și la 2,80 lei pe 1.000 de litri la motorină (de la 2,54 lei).
Aceasta va duce la o scumpire suplimentară de aproximativ 30-40 de bani pe litru încă din noaptea de Revelion, de la ora 0:00. Ultima creștere a accizei a avut loc la 1 august.
INTERVIURILE HotNews.ro