De ce facem indigestie de Sărbători. Nu doar mâncarea e de vină

Durerile abdominale asociate cu alte simptome digestive se situează în topul cauzelor pentru care românii sună la Urgențe în luna decembrie, iar intervalul dintre Crăciun și Anul Nou este cel mai aglomerat din acest punct de vedere, arată datele serviciilor de ambulanță. Explicația este simplă, repetă medicii an de an: mesele festive tradiționale sunt o provocare pentru sistemul digestiv, chiar și în lipsa unor afecțiuni preexistente. 

În luna decembrie 2024, aproximativ 20% din intervențiile Serviciului de Ambulanță București-Ilfov au fost pentru dureri abdominale sau de spate, potrivit raportului lunar al instituției. Nici anul ăsta nu va fi diferit. Excesele alimentare și de alcool sunt responsabile pentru o bună parte dintre aceste cazuri, spun medicii.  

Grăsimile încetinesc golirea stomacului

Indigestia, numită medical dispepsie, nu este o boală în sine, ci un ansamblu de simptome care apar atunci când stomacul și prima parte a intestinului subțire nu reușesc să proceseze eficient conținutul unei mese. Senzația de preaplin, arsurile în capul pieptului, greața, gustul acru sau amar, vărsăturile, balonarea sau durerile din etajul abdominal superior sunt cele mai frecvente manifestări.

În majoritatea cazurilor, indigestia este un episod tranzitoriu, cauzat direct de alimentație și de contextul în care aceasta are loc. De sărbători, acest context se schimbă semnificativ: românii petrec zile întregi în jurul meselor bogate, alimentele sunt mai grase, iar consumul de alcool este mai frecvent, ceea ce face ca și indigestia să fie mai comună. 

Mesele foarte bogate în grăsimi și dense caloric cresc semnificativ riscul de disconfort digestiv. Stomacul se golește mai lent, iar senzația de plenitudine apare mai rapid, mai ales în contextul meselor prelungite, al porțiilor mari și al lipsei unui program alimentar clar – exact scenariul din perioada sărbătorilor.

Indigestie de Sărbători sau indigestie funcțională?

Alimentele foarte grase sau prăjite, deserturile consumate în exces – mai ales la finalul mesei –, alcoolul, cafeaua în cantități mari, dar și obiceiul de a mânca repede, fără a mesteca suficient, sunt factori care suprasolicită digestia și pot declanșa disconfort abdominal. În aceste situații, stomacul nu reușește să proceseze eficient volumul și complexitatea alimentelor ingerate, iar simptomele apar de regulă la scurt timp după masă.

De obicei, indigestia este un episod trecător și nu se însoțește de semne de alarmă. Nu apar febră sau frisoane, scaunele nu își modifică culoarea, iar starea generală rămâne bună. Absența unor manifestări precum anemia sau scăderea inexplicabilă în greutate este un indiciu important că nu este vorba despre o afecțiune digestivă gravă, ci despre un dezechilibru funcțional temporar.

Există însă și situații în care disconfortul digestiv revine constant. Această formă poartă numele de dispepsie funcțională și se caracterizează prin episoade repetate, care apar de cel puțin câteva ori pe lună și persistă timp de minimum șase luni. Spre deosebire de indigestia ocazională, simptomele nu sunt întotdeauna legate direct de alimentație și pot apărea chiar și în absența unor excese evidente.

Datele clinice arată că dispepsia funcțională este mai frecventă la femei, la persoanele în vârstă, dar și la cele care folosesc antiinflamatoare pe termen lung. Factorii emoționali joacă, de asemenea, un rol important: anxietatea și depresia sunt frecvent asociate cu acest tip de disconfort digestiv, ceea ce arată legătura strânsă dintre sistemul nervos și cel digestiv.

Discuțiile aprinse la mesele de Sărbătoare favorizează indigestia

Pe parcursul sărbătorilor, mesele copioase nu sunt singurele care pun presiune pe sistemul digestiv. Stresul pregătirilor, tensiunile, discuțiile aprinse și atmosfera încărcată la masa de familie pot influența, de asemenea, modul în care stomacul reacționează. Cercetări din domeniul tulburărilor gastrointestinale funcționale arată că dispepsia este strâns legată de starea emoțională: persoanele mai stresate sau anxioase au mai multe simptome digestive, în absența unei cauze organice evidente. Această legătură dintre stres și tractul digestiv – denumită „axa creier-intestin” – explică de ce confruntările verbale sau tensiunile emoționale de la mesele lungi și încărcate de Sărbători declanșează sau chiar agravează simptomele de indigestie.

Combinațiile alimentare cu cel mai mare risc de indigestie

Multe dintre preparatele de la masa de Crăciun nu sunt indigeste dacă sunt consumate separat. Problema apare când toate se adună la aceeași masă, în același interval, cu aceleași mecanisme digestive solicitate simultan. Mesele prelungite, „cu de toate”, fără pauze reale, sunt ele în sine greoaie pentru stomac: acesta rămâne blocat într-un efort prelungit, iar simptomele apar adesea la câteva ore după ce ai mâncat.

Cea mai grea asociere rămâne cea dintre mâncăruri foarte grase și alcool. Grăsimile încetinesc golirea stomacului, iar alcoolul poate irita mucoasa gastrică și poate accentua refluxul acid. În plus, combinația poate pune presiune pe pancreas și pe tractul biliar, mai ales când între mesele cu porții mari apar și multe „gustări”, iar pauzele reale de la mâncare nu există. 

A doua combinație grea pentru sistemul digestiv este între un fel principal bogat (carne grasă, prăjeli, sosuri, maioneză) și, imediat, un desert concentrat – tort sau cozonac. Stomacul este deja plin, iar adaosul de zahăr și grăsimi rafinate crește senzația de plenitudine și poate amplifica greața.

O altă asociere care pare inofensivă, dar care se asociază adesea cu reflux și balonare, este între porțiile mari de mâncare și băuturi carbogazoase. Gazele cresc presiunea intragastrică, iar la persoane cu anumite predispoziții, favorizează urcarea acidului spre esofag. 

Cât durează o indigestie 

În majoritatea cazurilor, indigestia trece în 12-24 de ore, mai ales dacă luăm o pauză de la mâncare ne hidratăm corespunzător. Dacă continuăm să degustăm din alimentele de Sărbătoare, simptomele se prelungesc.

Totuși, dacă apar semnale de alarmă – durere abdominală care crește în intensitate, febră, vărsături repetate care nu permit hidratarea, stare generală proastă, scaun închis la culoare, amețeală – este nevoie de evaluare medicală de urgență. „Indigestia” poate masca, uneori, o problemă acută biliară sau pancreatică, mai ales după combinații grele de grăsimi și alcool.

Medicamentele atenuează simptomele, dar nu sunt un motiv pentru a continua excesele

Primul lucru util este pauza: repaus alimentar pentru câteva ore, fără „gustări”. Hidratarea în înghițituri mici ajută, mai ales dacă unul dintre simptomele dominante este greața. Dacă manifestarea cea mai supărătoare este refluxul (arsuri, gust acru), antiacidele pot fi de ajutor; dacă domină spasmul și crampele abdominale, unele antispastice pot fi utile. Însă este foarte important ca automedicația să nu devină o metodă de a continua excesele.