Ministrul Miruță își cere scuze pentru expresia „ca țiganul cu cortul”: „Mulțumesc că mă trageți de mânecă atunci când greșesc!”
Ministrul Economiei Radu Miruță (USR) și-a cerut scuze, printr-o postare pe Facebook, pentru folosirea expresiei „nu mă mut ca țiganul cu cortul” într-o intervenție televizată. Scuzele survin după ce ministrul a fost criticat dur de sociologul Gelu Duminică, precum și de ONG-ul Roma for Democracy care a cerut ca Miruță să nu fie numit ministru al Apărării, așa cum a decis USR.
„Îmi cer scuze sincer față de toți cei care s-au simțit ofensați. Nu voi repeta expresia, pentru că este deja cunoscută și, din păcate, mult prea des utilizată. În plus, sunt convins că va ajunge în toate colțurile rețelelor de socializare, fără ajutorul meu. Dar tocmai pentru că are o încărcătură ofensatoare, nu vreau să contribui la normalizarea ei, mai ales din poziția mea publică”, a scris Radu Miruță pe Facebook.
„Nu sunt și nu am fost niciodată rasist”
Miruță afirmă că și-a dat seama că a folosit un limbaj neadecvat imediat după ce a folosit expresia, însă și-a dat seama că este nevoie de „scuze clare”.
„Cei care mă cunosc știu că nu sunt și nu am fost niciodată rasist, că am relații foarte bune și de respect cu oameni din toate comunitățile, inclusiv cu cea pe care expresia respectivă o etichetează greșit. Dar pentru cei care mă cunosc doar de la distanță, vreau să fie clar: jignirea unui om sau a unei comunități nu face parte din cine sunt și nici din valorile mele”, a continuat Radu Miruță.
Ministrul a ținut să-i mulțumească sociologului Gelu Duminică pentru explicațiile legate de originea expresiei și de experiențele traumatizante ale romilor din România care au dus la apariția expresiei.
„Îți mulțumesc, Gelu Duminică, pentru că mi-ai oferit o perspectivă suplimentară, care mi-a întărit și mai mult convingerea că limbajul contează și că trebuie să fim mai atenți. Cu toții. Scuze și mulțumesc cǎ mǎ trageți de mânecă atunci când greșesc!”, a conchis Miruță.
Joi, într-o intervenție la Prima News, unde a vorbit despre veniturile pe care le încasează, ministrul Economiei și ministrul interimar al Apărării Naționale, Radu Miruță (USR), a folosit „o exprimare discriminatorie, care nu ar avea ce să caute în orice dialog civilizat în lumea modernă”, explică, într-un dialog cu HotNews, sociologul Gelu Duminică.
Ministrul a fost întrebat dacă încasează două salarii, ca parlamentar și ca ministru, și a confirmat: „Sigur, mai iau de la Parlament, că sunt şi membru al Parlamentului. Iei salariu şi de parlamentar şi de ministru, aşa e legea”, a explicat Miruţă, la Prima News.
Întrebat în aceeași emisiune și despre faptul că Parlamentul îi plătește cazarea, ministrul USR Radu Miruță a spus „Am rămas unde stăteam înainte. Nu mă mut, ca ţiganul cu cortul. Stau unde am stat, într-un apartament în zona Iuliu Maniu, în sectorul 6 şi mi-e foarte bine acolo”, a afirmat ministrul USR.
De unde vine expresia
Contactat de Hotnews, sociologul Gelu Duminică spune că replica ministrului este atât de înrădăcinată în cultura noastră, încât nu crede că politicianul a realizat ce a spus.
„Sunt judecățile și prejudecățile pe care le avem. De multe ori nici măcar nu le mai înțelegem și nici măcar nu le mai conștientizăm. Logic că este o exprimare discriminatorie, care nu ar avea ce să caute în orice dialog civilizat în lumea modernă. Sunt convins că domnul Miruță nici măcar n-a realizat, atât de adânc este înrădăcinată. În teoria sociologică asta se numește prejudecată inconștientă. Ne place sau nu, toți le avem”, spune expertul.
„Ca să înțeleagă și domnul Miruță, din analizele mele, pe care le fac de ani de zile asupra proverbelor și zicătorilor, această expresie vine din sclavie. Romii erau robi, fiind împărțiți în două tipuri: sedentarii și nomazii. Sedentarii erau cei care munceau pe lângă gospodărie și cei care lucrau pământul. Nomazii erau cu precădere meșteri. În tagma meșteșugarilor erau aurarii, argintarii, băieșii. Băieși însemnau cei care lucrau pentru a căuta aur pe albiile râului, baia râului, de acolo vine denumirea.
Nomadismul romilor în spațiul românesc, respectiv «a se muta ca țiganul cu cortul», era unul forțat de deținător. Serviciile pe care le oferea meșteșugarul rom, de la aurar până la fierar, de la căldărar până la băieș, erau extrem de importante pentru dezvoltarea medievală a României. Cu alte cuvinte, toți aveau nevoie să-și lipească ceaunele, toți aveau nevoie de fierar în sat ca să-și facă uneltele. Și atunci oamenii ăia erau condamnați într-o perpetuă mișcare pentru a susținea dezvoltarea economică a regiunii”, spune expertul.
INTERVIURILE HotNews.ro