FOTO Un sociolog lămurește cum s-a schimbat percepția românilor despre răsturnarea regimului Ceaușescu, singurul din Europa care a tras contra propriilor cetățeni

Sondajele realizate odată la 10 ani arată o transformare a percepției românilor în legătură cu evenimentele 1989, socotită de unii ca o revoluție, de alții drept o lovitură de stat. Ponderea fiecărei categorii s-a schimbat treptat, într-o singură direcție, afirmă sociologul Cătălin Stoica, profesor la SNSPA.

Cătălin Stoica amintește că sociologii de la CURS au realizat un sondaj în decembrie 1999, în care românii au fost întrebați dacă evennimentele din decembrie 1989 au reprezentat o revoluție sau o lovitură de stat. Sondajul a fost repetat la fiecare zece ani astfel că cele trei cercetări sociologice arată, luate împreună, că ponderea celor care cred că în 1989 a avut loc o revoluție crește constant.

„În 1999, la zece ani după căderea regimului comunist, datele unui sondaj național realizat de CURS (n = 2.019 respondenți adulți) arătau o societate divizată: 40% dintre cei intervievați spuneau că în decembrie 1989 a avut loc o Revoluție, 36% credeau că a fost o lovitură de stat, restul fie aveau alte explicații (combinații, teorii conspiraționiste), fie nu aveau o opinie clară”, scrie Cătălin Stoica într-o postare pe Facebook.

În 2009, sondajul a fost repetate, iar cercetarea a arătat că procentul celor care susțineau varianta Revoluției crescuse la 47%, iar cei care mergeau pe varianta loviturii de stat era neschimbată, la 36%.

În 2019, la 30 de ani de la decembrie 1989, al treilea sondaj că a arătat că 52% dintre respondenți considerau că în decembrie 1989 a avut loc o Revoluție, iar 33% vorbeau despre o lovitură de stat.

Sociologul precizează că datele sondajelor arătau că varianta loviturii de stat era susținută, în general, de persoanele cu venituri sub medie, bărbații, cei cu niveluri mai reduse de școlaritate și vârstnicii. „Vârstnicii și persoanele cu venituri sub medie au fost, de altfel, cel mai dur loviți de tranziția postcomunistă”, comentează profesorul Stoica.

„Cu alte cuvinte, modul în care oamenii interpretează decembrie 1989 nu ține doar de „adevărul istoric”, ci și de poziția socială din prezent, de experiențele de viață și de felul în care tranziția postcomunistă a fost trăită la nivel individual”, a adăugat el.

O a doua concluzie este că, pe măsură distanțării în timp de 1989, versiunea revoluției câștigă teren, unul dintre factorii posibili fiind dispariția treptată a unei părți dintre martorii direcți ai evenimentelor.

„Studiile despre memoria colectivă arată că ceea ce ne amintim din trecut și modul în care ne amintim trecutul sunt profund influențate de prezent: de condițiile de viață actuale, de discursurile publice și de felul în care noilor generații li s-a vorbit despre anul 1989. Memoria nu este ceva fix. Se schimbă odată cu societatea – și spune adesea la fel de multe despre prezent (sau chiar mai mult) decât spune despre trecut”, a conchis Cătălin Stoica.