România intră în 2026 cu rezerve valutare mai mici cu 600 de milioane de euro, după ce după primul tur al prezidențialelor a apărat leul cu sume record

România a intrat în 2026 cu rezerve valutare de 64,8 miliarde de euro, cu circa 600 de milioane de euro mai mici decât în 2025, potrivit unui anunț făcut luni de Banca Naţională a României. E drept, în primăvara trecută, imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale, BNR a cheltuit peste 6 miliarde de euro din rezervele valutare pentru a ține sub control deprecierea leului, potrivit unei estimări a analiștilor Erste Group Bank.

Chiar și Guvernatorul Băncii, Mugur Isărescu, a admis câteva luni mai târziu aceste intervenții, într-o extrem de rară declarație pe această temă. „Vă fac o declarație, pe care de regulă nu o fac și pe care nu o face nimeni la Banca Națională: din vară aproape că n-am mai intervenit în piață. Am intervenit doar de câteva ori ca să cumpărăm valută”, spunea în noiembrie 2025 Mugur Isărescu.

Isărescu a mai explicat că nu mai putea fi ținut un curs mai mic de 5 lei pentru un euro.

La BNR se crease o celulă de criză

„În acele condiții, a adăugat Guvernatorul, cursul de sub 5 lei era imposibil de apărat, nu numai datorită pierderii de rezervă, cum spuneți dumneavoastră. Deși noi nu pierdem din rezervă. Schimbăm o parte din rezervă cu lei, vindem valută și cumpărăm lei de pe piață. Și, pe lângă curs, BNR mai trebuie să gestioneze și probleme de finanțare sau cele legate de cheltuielile publice și de plățile din economie”, a spus Isărescu.

La BNR s-a creat atunci o celulă de criză. „A venit ministrul de Finanțe aici, am discutat și s-au găsit soluții. S-a limitat o depreciere mai mare a cursului. În situații din astea, peste ieșirea de capital se așează și capitaluri speculative. Dar noi am asigurat și lichiditatea în piață pentru a se face plățile bugetare, pentru că erau și sume mari de plăți de pensii în acea perioadă. Oricum, cursul nu putea să mai fie păstrat”, crede șeful Băncii Centrale.

Reamintim că Banca Națională a României a anunțat marți, 6 mai, un curs de 5,03 lei pentru un euro.Ulterior leul s-a depreciat câteva zile la rând, după care a revenit în proximitatea pragului de 5 lei/euro.

Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 decembrie 2025 au fost de 77.017 milioane euro, faţă de 77.419 milioane euro la 30 noiembrie 2025 și față de 70.491 milioane euro la 31 decembrie 2024.

Există și țări care nu țin aur în rezervele internaționale.

Țările care nu dețin aur în rezervă

Consiliul Mondial al Aurului (WGC) publică rapoarte anuale care analizează cât aur deține fiecare țară. În prezent, Statele Unite ale Americii, Germania, Italia, Franța, au cele mai mari rezerve de aur.

Deși băncile centrale erau dornice să scape de aurul lor în perioadele de expansiune din anii 1980 sau 1990, națiunile încep să-și crească, din nou, rezervele de aur.

Norvegia – una dintre cele mai bogate națiuni din Scandinavia și din Europa- nu deține aur în rezerve

Norges Bank a vândut lingourile de aur din rezervele de aur ale băncii centrale, cu excepția a șapte lingouri de aur rezervate pentru expoziții și a 3,5 tone de monede de aur care făceau parte din „transportul de aur” în Anglia în 1940.

Canada- o altă țară fără rezerve de aur

Canada este cea mai mare economie fără rezerve de aur. În 1980, guvernul a aplicat o politică de vânzare a aurului său.

„Lingourile de aur nu sunt considerate lichide ca, de exemplu, titlurile de valoare ale Trezoreriei SUA și, în măsura în care ar fi implicată livrarea fizică, ar putea implica costuri semnificative pentru transportul și depozitarea în siguranță”, potrivit unei declarații din 2019 a Băncii Canadei. „Ca atare, aurul nu se potrivește bine în cadrul activelor noastre.”

Croația și-a vândut aurul pentru că prețul lui este instabil și depinde de o piață imprevizibilă

Croația este a treia țară „cu venituri mari” fără rezerve de aur. Aproximativ 67% din comerțul Croației este intra-UE, Germania, Italia și Slovenia fiind principalele destinații. În ceea ce privește importurile, 77% provin din statele membre UE, în timp ce în afara UE, 5% provin din China și 3% din Bosnia și Herțegovina.

Datele din decembrie 1999 arată că Croația a deținut aproximativ 13,12 tone de aur pentru o perioadă de trei luni în 2001. Acest aur a fost primit de Croația de la Banca Reglementărilor Internaționale (BRI) ca parte a cotei sale în activele în aur ale fostului stat socialist federal Republica Federativă Iugoslavă.

După câteva luni, aurul a fost vândut. Banca centrală a explicat că această decizie a fost luată pentru că prețul aurului este instabil și depinde de o piață imprevizibilă, în timp ce depozitele au dobânzi fixe și câștigurile pot fi ușor calculate.