„Mergi în România, dar întoarce-te”. Mii de studenți internaționali aleg România și Bulgaria pentru Medicină, dar revin să profeseze în țările lor după studii

România și Bulgaria sunt „raiul halatelor albe”, cum le numește publicația spaniolă El Confidencial, cu mii de studenți străini care vin aici să învețe să fie doctori. În timp ce țara vecină este căutată cu precădere pentru medicină generală, România este destinația viitorilor stomatologi. HotNews a vorbit cu mai mulți studenți străini la medicină dentară care au explicat de ce au venit aici, dar și de ce vor pleca.

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE de Alexandra Nistor (HotNews, România), Lola García-Ajofrín (El Confidencial, Spania) și Desislava Koleva (Mediapool, Bulgaria).

Stomatologia este una dintre cele mai căutate de studenții străini, dintre specializările disponibile în cele 6 universități de medicină din România. 

În 2022, peste 14.000 de studenți internaționali au absolvit în România studiile de medicină dentară, conform datelor Eurostat.

Sfatul primit de la medici români din Belgia

Chimène Mansour, studentă în anul IV la medicină dentară în cadrul Universității „Carol Davila” din București, spune că a auzit de țara noastră de la medici rezidenți care și-au încheiat studiile aici și profesează în Belgia. „Erau studenți foarte buni. Erau cei mai buni studenți de fapt în unele spitale din Bruxelles”, povestește ea, într-o discuție cu reporterul HotNews.

A făcut un an de stomatologie în Bruxelles, dar apoi a decis să vină în România, convinsă chiar de medici români, care însă au sfătuit-o să se întoarcă după studii: „Sunt doctori români în Belgia care lucrează în cele mai bune spitale și mi-au spus: «Dacă vrei să ai cea mai bună educație în medicină, mergi în România și întoarce-te»”.  

Știe deja că va pleca înapoi după studii

După absolvire, Chimène spune că va profesa ca medic stomatolog în Belgia și știe deja la ce clinică dentară va lucra. 

Tânăra de 24 de ani spune că îi place mai mult modul de predare din facultatea românească, în comparație cu cea belgiană și că începe ușor-ușor să depășească și bariera lingvistică în tratarea pacienților. 

„În România, ne dau multe stiluri de învățare. Și încearcă să se obișnuiască cu noi și să aibă așteptări mai mari de la noi, evident. Comunicarea este directă cu profesorii și este minunat”, spune ea.

Prodecană: „Taxa de studii și traiul sunt mult mai accesibile”

Pentru studenții străini, taxele de școlarizare la universitățile de medicină din România depășesc și 50.000 de euro pentru tot ciclul de studii de licență, însă costul e relativ mic comparativ cu alte state din Europa. 

„În țările lor de proveniență din Uniunea Europeană sau nu, accesul la o facultate de medicină dentară este dificil: numărul de locuri este foarte mic și concurența este extraordinar de mare. Costurile pentru ceea ce înseamnă taxa de studii și cele aferente traiului sunt mult mai accesibile. În același timp, diploma obținută în România și, dacă vorbim de universitatea noastră, fără doar și poate este o diplomă foarte valoroasă”, a declarat, pentru HotNews, Ana Maria Țâncu, prodecană la UMF „Carol Davila”.

Facultatea de medicină dentară, în cadrul Universității „Carol Davila” din București. Foto: Alexandra Nistor / Hotnews

10.000 de euro pe an la „Carol Davila”

La „Carol Davila”, universitate de stat, taxa de școlarizare pentru un student străin, indiferent dacă e cetățean european sau din afara UE, este de 10.000 de euro, pe an. Suma este valabilă atât la medicină generală, cât și la medicina dentară, indiferent de limba în care studiază tinerii. 

La Universitatea de Medicină și Farmacie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, un student internațional înscris la programul în limba română plătește pentru cei șase ani 56.000 de euro. Dacă studiază în engleză, va plăti o taxă de 43.500 de euro pe toți anii de studiu.

La Timișoara, studenții internaționali plătesc 54.000 de euro pe toți anii de studiu, iar la Cluj-Napoca costă 47.500 de euro.

„Cu cât universitatea e mai ieftină, cu atât primești mai puțin de la ei. Deci nu mă deranjează să plătesc taxele. Atâta timp cât am o educație bună, congrese frumoase în București și Erasmus și multe alte lucruri, sunt ok cu asta”, spune belgianca Chimène Mansour. 

Venit de la peste 12.000 kilometri

Taha Asadi este în anul III la Stomatologie la „Carol Davila” și vine tocmai din Australia. Spune că nu a reușit să obțină o bursă de studii în țara sa natală, iar taxa de școlarizare fără bursă la momentul admiterii la facultate era 60.000 de dolari pe an. „Nu-mi permiteam asta. Doar dacă tot ce atingeam se transforma în aur”, glumește el. 

Atunci, împreună cu familia, a început să caute alte opțiuni. În Australia era stare de urgență provocată de pandemia COVID, iar mama lui l-a sfătuit să plece în afară. A avut de ales între România și Ucraina, dar iminența unui conflict în zonă l-a făcut să opteze mai degrabă pentru țara noastră. „«Mamă, ai văzut ce spune Putin?» Asta a fost, poate, cu trei zile înainte de invazie. Jur, poate chiar a doua zi, Putin invadează”, povestește tânărul.

Se întoarce acasă

Nici studentul australian nu vrea să profeseze în România după absolvire, dar spune că se gândește totuși la posibilitatea de a face rezidențiatul în România, dacă va exista un program în limba engleză. 

„Ideea, în general, pentru că trebuie să îți trasezi ceva în minte, este să văd dacă pot să obțin o specializare, dacă există ceva în engleză aici. Dacă nu, o să merg în Australia și o să îmi fac specializarea acolo”.

Cum comunică cu profesorii

Întrebați cum li se pare comunicarea dintre ei și profesorii lor la cursuri, atât Taha, cât și Chimène și-au lăudat profesorii români. 

„Au niște accente foarte frumoase. Nu par că sunt români, de fapt, spune Chimène. Deși se temea că va avea dificultăți în comunicarea cu profesorii, Taha spune că toți sunt „profesioniști” și că „încearcă mereu să facă tot ce pot” pentru ei.

„Pregătim în mod special cadrele didactice cu un curs pe care universitatea îl oferă pentru a-și îmbunătăți nivelul de limba engleză. Am făcut lucrul acesta în ultimii patru ani și continuăm să o facem”, a mai spus prodecana Ana Maria Țâncu. 

Francez cu origini românești, venit la București să studieze

Lui Victor i s-a părut „imposibil” să-și obțină parafa de stomatolog în țara natală, pentru că, spune el, erau mult prea puține locuri la universitatea din Lyon. A ales România pentru că tatăl său este român, lucru care a reprezentat un avantaj.

Pentru a susține admiterea la programul în limba română, tânărul a trebuit să facă un an pregătitor de limbă română. „Dacă un străin vrea să intre la o facultate cu program în limba română, e obligatoriu să avem o diplomă, o adeverință de nivelul B2, în limba română”.

Victor e student în anul IV la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul universității private „Titu Maiorescu”, din București, și admite că a ales și pentru că la universitatea privată concurența e mai mică. 

Și taxa pentru studii este mai mică. Când a intrat el la facultate, taxa de școlarizare era 6.000 de euro pe an, valabilă pentru toți cei șase ani. „Părinții mei mă ajută, ei plătesc facultatea. Aș fi putut face un împrumut, dar mi-au zis că mai bine îmi plătesc ei. Ei mă ajută cu chiria, mâncarea, facultatea”. 

Spune că nu se gândește să se angajeze în România, întrucât „nu am vrut să mă încarc cu un loc de muncă, cu un contract, pentru că vreau să mă întorc în Franța când doresc eu și dacă am nevoie”. 

Moldovenii, israelienii și francezii, cei mai mulți studenți străini care fac medicina în România

În sesiunea de admitere din vara anului 2024 de la Universitatea de Medicină „Carol Davila”, 261 de studenți internaționali au fost admiși la programele în română, engleză și franceză ale facultăților de medicină și stomatologie, potrivit datelor universității.

Între 2020 și 2024, cei mai mulți studenți care s-au înscris la toate universitățile din România au venit de peste Prut – 27.669, urmați de israelieni – 4.345 de tineri și francezi – 3.226, conform datelor furnizate de Ministerul Educației. În clasament, următoarele naționalități europene care au venit să studieze aici sunt germanii (1.679), italienii (1.474), serbii (1.347), ungarii (1.176), grecii (1.172) și ucrainenii (1.026).

Bulgaria, țara din UE cu cel mai mare număr de absolvenți de medicină

Dacă România este cel mai des alegerea universitară a viitorilor medici stomatologi, vecinii bulgari găzduiesc anual mii de tineri străini care aleg să studieze medicina generală, scriu jurnaliștii de la Mediapool. 

Din cei aproape 16.000 de studenți străini înmatriculați în 2024 în universitățile bulgare, mai mult de jumătate dintre aceștia erau înscriși la medicină generală: 7.743.

Dintre centrele universitare de medicină din Bulgaria, studenții internaționali preferă Plovdiv, Pleven, Varna și Sofia. În aceste universități, la programul de medicină, proporția studenților străini înscriși o depășește pe cea a bulgarilor.

„De ce ar rămâne un străin care nu vorbește limba să muncească în Bulgaria?”

Cei mai mulți tineri care călătoresc în Bulgaria pentru a studia vin chiar de lângă graniță, din Grecia. 

Haralambos Giltsis, un tânăr grec care a absolvit anul acesta Universitatea de Medicină din Plovdiv, a povestit jurnaliștilor Mediapool că a fost mulțumit de cursurile din facultate, dar, dacă ar fi să dea timpul înapoi, n-ar mai alege Bulgaria. 

Unul dintre motive a fost faptul că nu a reușit să-și facă prieteni bulgari la facultate, întrucât, spune el, nu erau primitori cu străinii.

Haralambos nu s-a gândit niciodată să profeseze ca medic în Bulgaria, recunoscând că planul este să se întoarcă în Grecia.

„Nu e ca și cum Bulgaria ar avea un sistem de sănătate bun. Nici Grecia nu are, dar acolo există oportunități, se plătește mai bine și cunosc limba. De ce ar rămâne un străin care nu vorbește limba să muncească în Bulgaria? În restul Europei ar câștiga mai mult, dublu sau triplu”, explică el.

Costurile pentru studii sunt similare facultăților din România

A ales totuși Bulgaria pentru că „era ieftină și că era ușor să intri la medicină”. Costurile de școlarizare la universitatea pe care Haralambos a absolvit-o sunt de 10.000 de euro pe an. Asemenea Universității „Carol Davila” din România.

A doua cea mai scumpă universitate de medicină din Bulgaria este la Sofia, unde străinii plătesc 9.950 de euro, pe an, indiferent de programul lingvistic la care sunt înscriși. La Varna, tinerii străini plătesc 9.100 de euro pe an pentru a studia medicina.

Alexandros Ioannidis este un alt tânăr grec care este înscris la facultatea de medicină din Plovdiv. Visul lui este să devină medic dermatolog, a povestit el jurnaliștilor bulgari.

Asemenea lui Haralambos, și el a simțit că bariera lingvistică este un obstacol pentru studenții străini care nu cunosc limba bulgară. Spune că dialogurile în engleză sunt rare atât la universitate, cât și în locurile de practică. „Din fericire, profesorii noștri ne traduc”, explică el.

Nici el nu se gândește să profeseze în Bulgaria, deși a recunoscut că „mă simt ca acasă” în Bulgaria, datorită prietenilor și colegilor de la facultate.

 „După atâția ani aici, mă simt ca acasă. Dar inima mea este în Grecia. Situația din Grecia nu este mai bună decât în Bulgaria, dar tot este casa mea. Cred că diploma mea, alături de munca mea și de notele bune, îmi vor oferi suficiente oportunități în toată Uniunea Europeană, inclusiv în Grecia”, a mai povestit el jurnaliștilor Mediapool.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.