STUDIU: O persoană din cinci va face o boală malignă. Ce s-a dovedit că poate să provoace cancer, cu certitudine

Aproximativ una din cinci persoane dezvoltă cancer pe parcursul vieții, iar boala ucide unul din nouă bărbați și una din douăsprezece femei, la nivel global, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Cercetătorii au identificat, de-a lungul anilor, o serie de factori care cresc riscul de apariție a tumorilor maligne. O parte țin de comportamente care pot fi schimbate, alții de mediu, iar alții de infecții care pot fi prevenite prin vaccinare.

Studiul Global Burden of Disease, publicat în The Lancet, în 2025 arată că 42% din decesele cauzate de cancer în 2023, adică 4,3 milioane de morți, au fost atribuite unor factori de risc modificabili. Tutunul rămâne principala cauză, asociat singur cu 21% din decesele oncologice la nivel mondial.

1. Tutunul, cel mai mare ucigaș evitabil

Fumatul este implicat în apariția a cel puțin 20 de tipuri de cancer, iar produsele din tutun provoacă, la nivel global, aproximativ 2,4 milioane de decese oncologice în fiecare an, potrivit World Cancer Report.

La acestea se adaugă alte milioane de morți prin boli cardiovasculare și respiratorii, astfel încât tutunul ucide în total peste 7 milioane de persoane anual, dintre care aproximativ 1,6 milioane sunt nefumători expuși fumatului pasiv, arată OMS.  

„Aproximativ unul din patru decese oncologice la nivel mondial este cauzat de consumul de tutun,” subliniază un raport al American Cancer Society din 2024. Statisticile arată că de trei ori mai mulți bărbați (36%) decât femei (12%) mor din cauza unui cancer asociat tutunului. 

2. Carnea procesată și carnea roșie, risc dovedit pentru cancerul colorectal

Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a încadrat din 2015 carnea procesată în Grupa 1 (cancerigenă pentru om) și carnea roșie în Grupa 2A (probabil cancerigenă). Clasificarea s-a bazat pe evaluarea a peste 800 de studii.

Un studiu recent, care a analizat informații genetice de la aproximativ 30.000 de pacienți cu cancer colorectal și 39.000 de persoane sănătoase, a arătat că cei care mâncau cea mai mare cantitate de carne roșie aveau un risc cu 30% mai crescut de cancer colorectal, iar în cazul consumului de carne procesată, riscul era cu 40% mai mare.

American Institute for Cancer Research recomandă limitarea consumului de carne roșie la maximum 350-500 de grame pe săptămână (cantitate gătită) și evitarea pe cât posibil a cărnii procesate. 

„Pentru carnea procesată, fiecare 50 de grame consumate zilnic, echivalentul unui hotdog sau a două felii de șuncă, crește riscul de cancer colorectal cu 16%,” precizează institutul american.

Mecanismele prin care carnea procesată și cea roșie contribuie la apariția cancerului includ formarea de compuși N-nitrozo cancerigeni, amine heterociclice și hidrocarburi aromatice policiclice generate la gătirea la temperaturi înalte, precum și conținutul ridicat de fier hem care poate provoca stres oxidativ și leziuni ale ADN-ului.

3. Poluarea atmosferică, un alt cancerigen confirmat

În 2013, IARC a inclus poluarea aerului exterior și particulele fine (PM2.5) în Grupa 1 a agenților cancerigeni pentru om, în special prin legătura cu cancerul pulmonar.

„Aerul pe care îl respirăm a devenit poluat cu un amestec de substanțe cancerigene. Știm acum că poluarea aerului exterior nu este doar un risc major pentru sănătate în general, ci și o cauză principală de deces oncologic,” a declarat dr. Kurt Straif, șeful Programului de Monografii IARC.

Potrivit datelor OMS, poluarea atmosferică provoacă peste 220.000 de decese prin cancer pulmonar anual la nivel mondial, majoritatea în Asia. 

O meta-analiză publicată în 2024 care a inclus 53 de studii de cohortă și 8 studii caz-control, a asociat expunerea la PM2.5, PM10, dioxid de azot și ozon cu incidența și mortalitatea prin cancer în cinci localizări: sân, ficat, plămân, pancreas și vezică urinară.

4. Radiațiile ultraviolete și cancerul de piele

Melanomul malign este forma cea mai agresivă de cancer de piele și este responsabil pentru aproximativ 75% dintre decesele provocate de cancerele cutanate. Un studiu IARC publicat în 2025 a estimat că 83% dintre cazurile noi de melanom diagnosticate la nivel global în 2022 au avut drept cauză expunerea la radiații ultraviolete. 

„Leziunile pielii cauzate de expunerea la soare se acumulează pe parcursul vieții. Studiile anterioare arată că, până la vârsta de 26 de ani, indivizii au suferit deja cea mai mare parte a daunelor solare acumulate pe parcursul vieții, chiar dacă efectele nu sunt încă vizibile,” notează autorii unui studiu, din 2025, publicat în Scientific Reports.

În populațiile cu piele deschisă la culoare, până la 95% din carcinoamele cutanate cu celule scuamoase și bazale și între 70% și 95% din melanoame sunt cauzate de radiațiile ultraviolete, potrivit unui raport al European Journal of Cancer. Acesta subliniază că „expunerea intenționată la radiații ultraviolete solare în scopul bronzării este considerată un comportament nesănătos și trebuie evitată.”

Bronzul la solar reprezintă o sursă suplimentară de expunere intensă la ultraviolete. Unele dispozitive pot emite doze de UVA de până la 12 ori mai mari decât cele ale soarelui, iar utilizarea lor a fost interzisă în țări precum Brazilia, Australia și Iran.

5. Virusul papiloma uman (HPV) și cancerul de col uterin

Aproape toate cazurile de cancer de col uterin au aceeași cauză. Potrivit National Cancer Institute din SUA, aproximativ 99,7% sunt legate de infecția cronică cu virusul papiloma uman (HPV), o infecție cu transmitere sexuală care afectează epiteliul scuamos al mucoaselor. HPV este cea mai răspândită infecție cu transmitere sexuală la nivel global. 

Vestea bună este că vaccinul HPV s-a dovedit extrem de eficient în prevenirea acestui cancer. Un studiu de referință din Scoția, publicat în 2024, a urmărit toate femeile născute între 1988 și 1996, adică aproximativ 450.000 de persoane. Rezultatele au arătat că nu a fost identificat niciun caz de cancer cervical la femeile vaccinate complet la vârsta de 12-13 ani.

„Am fost foarte surprins că nu au existat cazuri de cancer în grupul care a primit vaccinuri înainte de 14 ani. În acea grupă de vârstă, mă așteptam la aproximativ 15-17 cazuri pe an în Scoția și nu am avut niciunul,” a declarat Tim Palmer, autor principal al studiului.

6. Alcoolul, un cancerigen adesea subestimat

Consumul de alcool reprezintă un factor de risc pentru mai multe tipuri de cancer, inclusiv cel de sân, ficat, colon, rect, gură și gât, conform OMS. Organizația menționează alcoolul alături de tutun, dieta nesănătoasă, sedentarismul și poluarea atmosferică drept principalii factori de risc pentru cancer și alte boli netransmisibile.

Cercetările arată că nu există un nivel sigur de consum de alcool în ceea ce privește riscul de cancer, iar pericolul crește odată cu cantitatea consumată.

7. Obezitatea și lipsa activității fizice

Indicele de masă corporală ridicat reprezintă un alt factor de risc confirmat pentru cancer. OMS subliniază că menținerea unei greutăți corporale sănătoase, o dietă bogată în fructe și legume și activitatea fizică regulată pot preveni între 30% și 50% din cancere.

Sedentarismul și obezitatea sunt asociate în special cu riscul crescut de cancer de colon, sân (la femeile aflate la menopauză), endometru și rinichi.

8. Infecțiile cronice, cauză majoră în țările cu venituri mici

La nivel global, aproximativ 13% din cancerele diagnosticate în 2018 au fost atribuite infecțiilor cancerigene, inclusiv Helicobacter pylori (cancer gastric), virusurile hepatitei B și C (cancer hepatic), HPV (cancer cervical și orofaringian) și virusul Epstein-Barr. În țările cu venituri mici și medii, infecțiile cancerigene sunt responsabile pentru aproximativ 30% din cazurile de cancer, conform OMS.

Vaccinarea împotriva hepatitei B și HPV, alături de tratamentul infecțiilor cronice, pot preveni o parte importantă a cancerelor asociate acestor virusuri în aceste regiuni.

9. Radiațiile ionizante, doze mici, risc crescut

Radiațiile ionizante, inclusiv razele X folosite în investigațiile imagistice, pot crește riscul de cancer chiar și la doze mici, însă vorbim despre un efect redus la nivel individual. Motivul este că radiația ionizantă poate produce leziuni la nivelul ADN-ului, iar în timp, acumularea acestor leziuni crește probabilitatea apariției unor mutații implicate în cancer.

Nu există un prag universal considerat „complet sigur” pentru expunerea la radiații ionizante. În practică, regulile de sănătate publică pornesc de la principiul ALARA (as low as reasonably achievable), adică expunerea trebuie menținută cât mai mică posibil, fără a compromite beneficiul medical. De aceea, agențiile de sănătate și protecție a mediului stabilesc limite stricte pentru expunerea populației și recomandă ca investigațiile cu iradiere să fie efectuate doar când sunt justificate medical.

Atât radiațiile ultraviolete, cât și cele ionizante sunt încadrate de IARC în categoria carcinogenilor fizici.

În cazul îndulcitorilor artificiali concluziile nu sunt clare încă

Aspartamul intră la categoria „încă nesigur”. În iulie 2023, IARC l-a încadrat drept „posibil cancerigen pentru oameni” (Grupa 2B), pe baza unor dovezi limitate legate de cancerul hepatic. Clasificarea IARC descrie nivelul de certitudine al dovezilor, nu mărimea riscului și nu demonstrează că substanța cauzează cancer în condiții obișnuite de consum. În același timp, comitetul mixt de experți FAO/OMS pentru aditivii alimentari a analizat aceleași date și a ajuns la concluzia că „dovezile unei asocieri între consumul de aspartam și cancer la oameni nu sunt convingătoare”. Prin urmare, se păstrează doza zilnică acceptabilă la 40 mg/kg corp. 

La zaharină, direcția s-a schimbat complet după clarificarea mecanismului. Deși în trecut a produs cancer la șobolani, s-a demonstrat că mecanismul era specific rozătoarelor și nu se aplică la oameni. În 2000, zaharina a fost scoasă de pe lista carcinogenilor.

Risc de cancer din cauza telefonului mobil, un posibil mit

În cazul telefoanelor mobile, suspiciunea nu s-a confirmat până acum în studiile mari. IARC le-a încadrat în 2011 în Grupa 2B („posibil cancerigene”), adică o clasificare rezervată situațiilor în care dovezile la oameni sunt limitate și nu se poate exclude complet un risc. Între timp, o analiză majoră comandată de OMS și publicată în septembrie 2024, care a evaluat 63 de studii din 22 de țări, nu a găsit o asociere între utilizarea telefonului mobil și cancerul cerebral sau alte tumori. 

Un alt studiu care a urmărit peste 250.000 de utilizatori timp de 7 ani, a arătat că „persoanele cu cele mai multe ore totale de convorbiri telefonice nu au un risc mai mare de a dezvolta tumori cerebrale comparativ cu utilizatorii ocazionali.”

Plombele dentare sunt considerate sigure

FDA, OMS și organizațiile stomatologice consideră plombele cu amalgam sigure pentru populația generală, iar studiile nu au identificat o legătură cu cancerul. Există însă recomandări de prudență pentru grupuri specifice, cum ar fi femeile însărcinate, copiii sub 6 ani și persoanele cu afecțiuni neurologice.