Imaginea de moment a luptei pentru putere în PNL: Liberalii caută un succesor pentru Orban, dar nu vor un blitzkrieg / Un nume, totuși, este vehiculat
Atacurile publice lansate de Rares Bogdan și Robert Sigartău la adresa lui Ludovic Orban au deschis oficial lupta pentru putere în PNL. Întreținerea unei mase critice în interiorul PNL este esențială de acum înainte până la congres când liberalii vor decide soarta politică a lui Orban. În următoarea perioadă, liberalii vor încerca să strângă rândurile și să găsească un succesor pentru actualul șef al partidului. E nevoie însă de timp pentru că în acest moment nu l-au identificat pe cel căruia i-ar da pe mână de mâine partidul. Voci din PNL susțin că Florin Cîțu, din postura de premier, ar putea fi „o variantă salvatoare” care se conturează la orizont.
Surse din interiorul partidului au declarat pentru HotNews.ro că atacurile publice lansate de cei doi reflectă nemulțumirea acută din interiorul partidului, mai ales în eșalonul liderilor de organizații. În același timp, chiar dacă semnalul a fost dat clar de Rareș Bogdan și Robert Sighiartău, nu toți liberalii îi văd pe cei doi drept vârfuri de lance în detronarea președintelui PNL.
„Rareș Bogdan s-a întors din vacanță și s-a trezit vorbind că vrea revoluție în partid. Există nemulțumiri și frustrări interne la adresa modului în care Orban și-a negociat interesul propriu la facerea Guvernului dar s-a decis că vom avea un congres în toamnă. Rareș a încercat să se urce pe val și i s-a alăturat și Sigartău care, din poziția de secretar general al partidului, uită că a pierdut alegerile și credibilitatea în ochii noștri”, a explicat pentru HotNews.ro un lider PNL din teritoriu.
Taberele de abia acum încep să se poziționeze. Potrivit surselor citate, nu există în prezent tabere create în jurul unor lideri liberali, ci se așteaptă acest lucru în următoarele luni.
O parte din organizațiile din Transilvania, Moldova, dar și Muntenia consideră că Ludovic Orban trebuie schimbat din funcție, dar într-un cadru statutar și la viitorul congres al partidului, stabilit pentru luna septembrie.
Printre onstestatarii acestuia se află nume ca Emil Boc, Ilie Bolojan, Mircea Hava, Florin Roman, Gheorghe Flutur, Dan Motreanu, Alina Gorghiu și Iulian Dumitrescu.
Liderii din Transilvania nu s-au dezis de atacurile publice ale lui Rareș Bogdan și Robert Sighiartău dar au cerut ca dezbaterea să se desfășoare în interior și să se aștepte congresul. Într-o declarație publică Emil Boc a recunoscut că este firească exprimarea unor puncte de vedere împotriva actualei conduceri, dar „a continua în fiecare zi este neproductiv și ineficient”.
- Emil Boc: „PNL e un partid viu, dinamic și până la un punct acest lucru e firesc. Cele exprimate de colegii mei au reprezentat puncte de vedere din interior exprimate acum în exterior și eu consider că până la un punct precizarea acestor lucruri este firească, dar continuarea lor este nefirească. Dezbaterile trebuie să rămână în partid. Vom avea un congres. PNL are nevoie și de Rareș Bogdan, și de Robert Sighiartău, de toți, pentru că toți formăm o echipă, iar cei care merg la congres vor stabili locul fiecăruia (…) Acum avem nevoie de performanță în actul de guvernare. A continua în fiecare zi mi se pare neproductiv și ineficient”.
- Gheorghe Falcă: „Ludovic Orban trebuie să fie tratat ca un om politic responsabil și care va avea și o responsabilitate majoră pentru următorii patru ani, din poziția de președinte al Camerei Deputaților Eu nu mi-aș dori, personal, pentru că noi o să avem posibil în toamnă un Congres și eu cred că nu este nevoie să facă astăzi un astfel de gest, ci în cadrul Congresului, cei care vor fi responsabili și o să-și asume atât o candidatură pentru funcția de președinte, de prim-vicepreședinte, atunci partidul va intra în logica unei competiții interne (…) Eu cred că în acest moment, domnul Orban împreună cu echipa PNL are responsabilitatea să sprijine legislativ această guvernare”.
Potrivit surselor HotNews.ro, nu există în acest moment poziții de forță care să revendice șefia partidul. Emil Boc dorește să-și continue activitatea la Cluj și nu ar vrea să revină în conducerea partidului iar Ilie Bolojan nu și-ar exprimat nicio intenție în acest sens (se pare că acesta nu ar avea o relație bună cu președintele Klaus Iohannis, susțin sursele HotNews.ro).
Totodată, în interiorul PNL, o parte dintre liderii de organizații iau în calcul strângerea rândurilor în jurul premierului Florin Cîțu. „Pe la colțuri se discută faptul ca, din poziția de premier, Cîțu este o variantă de luat în calcul pentru postul de președinte al partidului. Trebuie să ne gândim la viitorul partidului, la următorii patru ani. Numele lui Cîțu ar fi o variantă pentru PNL așa cum a fost Teodor Stolojan în trecut un președinte care a echilibrat partidul. În plus Klaus Iohannis are o relație foarte bună cu acesta”, explică sursele HotNews.ro.
O mutare de delimitare de Ludovic Orban a făcut în urmă cu o săptămână premierul Florin Cîțu care a schimbat o serie de consilieri și secretari de stat numiți în Guvern de liderul PNL. Printre aceștia se numără Tănase Stamule, consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului Dragoș Tănăsoiu, șef al Corpului de Control al prim-ministrului și Romulus Lucian Iaru, secretar general adjunct al Guvernului.
Reamintim tensiunile în interiorul PNL au pornit încă de la sfârșitul anului trecut. Tonul nemulțumirilor l-au dat liderii din Transilvania și din Muntenia care i-au reproșat acestuia că a cedat la negocierile privind formarea Guvernului portofolii importante ca Transporturile si Dezvoltarea în schimbul obținerii funcției de președinte al Camerei Deputaților .
„Orban ne-a pus în fața faptului împlinit la negocierile privind formarea Guvernului. A venit în ședința cu liderii de organizații și ne-a anunțat rezultatul negocierilor. Este inadmisibil să dai Transporturile și Dezvoltarea unor parteneri care in preferințele electoratului au 15, respectiv 6% și totul pentru a-și menține polul de putere prin poziția de presedinte al Camerei Deputaților”, susține un lider PNL.
Cedarea ministerelor cu bani a lovit direct în activitatea și interesele liderilor din teritoriu care și-au pierdut prioritatea și avantajele la accesarea banilor publici iar acum trebuie să stea în rând și să aștepte finanțarea alături de partenerii de guvernare.
De altfel, scandalul privind cheltuielile cu centrele de vaccinare este un exemplu în acest sens. Primarul Clujului Emil Boc a intrat în conflict direct cu ministrul Sănătății Vlad Voiculescu și a criticat public ordonanța de urgență a Guvernului care prevede că administrațiile locale trebuie să înființeze și să doteze centrele de vaccinare anti-Covid-19, fără a menționa sursa de bani.