La Nuuk, un strigăt din suflet spune răspicat: „Nimic despre Groenlanda fără Groenlanda”
Din nou, groenlandezii au impresia că sunt ignorați: la Nuuk, aceștia trăiesc momentele dezamăgirii, frustrării și furiei, în urma proiectului de acord privind viitorul insulei lor, negociat fără ei de către Donald Trump și șeful NATO, scrie AFP joi, într-un reportaj din capitala teritoriului arctic aflat în componența Regatului Danemarcei.
Cu două pahare de cappuccino de la o renumită marcă americană de cafea în mână, Niels Berthelsen s-a oprit pentru o clipă, în ciuda gerului care biciuia străzile capitalei groenlandeze în dimineața zilei de joi.
„Dacă se dorește încheierea unor acorduri privind Groenlanda, Groenlanda trebuie invitată la masa negocierilor”, a subliniat bărbatul în vârstă de 49 de ani, pentru agenția franceză de presă.
„Nimic despre Groenlanda fără Groenlanda”, a repetat el de mai multe ori, în ceea ce părea un strigăt din suflet.
Discuțiile de miercuri de la Davos între președintele american Donald Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au dus la un „cadru de acord”, potrivit unui anunț al liderului american, care râvnește cu ardoare acest teritoriu autonom danez.
Un proiect despre care nu se știe prea multe – premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen a spus joi că nici el nu cunoaște conținutul acestuia –, dar care îi nemulțumește pe groenlandezi, îngrijorați de dreptul lor la autodeterminare.
„Este evident că diminuarea amenințării militare este un lucru pozitiv”, a recunoscut Berthelsen. „Dar s-ar fi putut foarte bine încheia un acord invitând Groenlanda la masa negocierilor, în loc ca Mark Rutte să negocieze singur un acord cu Trump. Consider că este o lipsă de respect din partea lui Mark Rutte”.
„Sunt foarte dezamăgită că NATO a încheiat un acord cu Trump fără Danemarca și Groenlanda”, a spus o altă locuitoare din Nuuk, Esther Jensen. „Dacă trebuie luate decizii, acestea trebuie luate împreună cu Groenlanda”, a adăugat femeia.
Premierul danez Mette Frederiksen a dat asigurări că a discutat cu șeful NATO înainte și după întâlnirea cu Trump și că s-a consultat cu guvernul groenlandez.
„Ce bine ar fi dacă am putea da timpul înapoi”
Dar, cu sau fără consultarea menționată de Mette Frederiksen, groenlandezii nu văd cu ochi buni faptul că viitorul lor le este negociat pe la spate.
„Nimeni altcineva în afară de Groenlanda și Danemarca nu are dreptul să încheie acorduri privind insula și Regatul Danemarcei”, a insistat joi prim-ministrul groenlandez, în cadrul unei conferințe de presă la care au participat numeroși jurnaliști străini.
„Încercați să vă imaginați ce înseamnă pentru groenlandezi, pentru oamenii de aici – un popor pașnic – să audă și să vadă în fiecare zi în mass-media că cineva vrea să le ia libertatea”, a subliniat Nielsen.
La Nuuk, unii se întreabă ce s-a întâmplat cu adevărat la Davos, stațiunea de schi elvețiană unde Trump și Rutte au participat la Forumul Economic Mondial.
„Știm bine că Trump are tendința de a suprainterpreta anumite lucruri”, a mărturisit Arkalo Abelsen, un pensionar de 80 de ani.
„Când Rutte (…) confirmă că au discutat despre anumite soluții posibile, atunci în mintea lui Trump, asta devine un acord”, a spus el, în timp ce stătea sprijinut într-o cârjă. „Nu este un acord. Nu există niciun acord”.
Turbulențele actualității internaționale și interesul presant – de care s-ar fi putut lipsi – pentru teritoriul lor pun la grea încercare calmul groenlandezilor.
„De când Trump a fost reales președinte, nu mai știm ce se poate întâmpla în ziua respectivă sau a doua zi. Mai ales când se ia de țara noastră, de parcă ar fi un bloc de gheață care plutește pe mare. Este foarte destabilizant. Ne simțim neputincioși”, a mărturisit pensionarul.
„Eu și soția mea vorbim despre asta în fiecare zi. Ne spunem că ce bine ar fi dacă am putea da timpul înapoi, înainte de Trump. Pe atunci, puteam prevedea ce urma să se întâmple”, a mai spus Arkalo Abelsen.
Lucrând într-o agenție de turism, Susan Gudmundsdottir Johnsen, o femeie în vârstă de 52 de ani, aspiră și ea la un viitor mai liniștit.
„De acum înainte, avem nevoie de calm și senitătate”, a spus ea.
Dezvăluirile unei surse despre acordul negociat de Trump și Rutte
Statele Unite și Danemarca își vor renegocia acordul lor de apărare privind Groenlanda semnat în 1951, a precizat joi, pentru agenția franceză de presă, o sursă apropiată discuțiilor desfășurate în ziua precedentă la Davos între Trump și Rutte.
Conform acestei surse, acordul cadru privind Groenlanda anunțat miercuri de Trump va implica o sporire a contribuției aliaților la securitatea acestei insule arctice.
Acordul de apărare americano-danez privind Groenlanda, actualizat în 2004, oferă libertate de mișcare aproape deplină trupelor americane în insula arctică, dar acestea trebuie să informeze autoritățile locale.
Statele Unite mai au în prezent o singură bază militară în Groenlanda, cea de la Pittufik, în nordul insulei arctice, după ce în perioada Războiului Rece au avut acolo aproximativ zece astfel de baze. Baza de la Pittufik are un rol important în sistemul american de apărare antirachetă, notează Agerpres.
După săptămâni de declarații agresive în care a amenințat cu anexarea Groenlandei, chiar prin forță dacă Danemarca refuză să o vândă, președintele american Donald Trump a promis miercuri, în discursul susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos, că nu va recurge la forță pentru a anexa Groenlanda, dar a insistat că își menține obiectivul ca SUA să cumpere această insulă arctică importantă strategic și a cerut „negocieri imediate”.
Mai târziu în aceeași zi el a anunțat că a fost convenit „cadrul unui viitor acord” asupra Groenlandei, al cărui conținut încă este neclar, inclusiv în ceea ce privește suveranitatea asupra acestei insule care este un teritoriu autonom al Danemarcei.
Potrivit șefei guvernului danez, chestiunea suveranității Groenlandei nu a fost abordată.
„Putem negocia toate aspectele politice: securitatea, investițiile, economia. Dar nu putem negocia suveranitatea noastră”, a indicat Mette Frederiksen, adăugând că Danemarca dorește să continue „un dialog constructiv cu aliații săi” privind securitatea Groenlandei și a Arcticii, dar cu respectarea „integrității sale teritoriale”.
Securitatea Arcticii va fi consolidată, iar statele europene și NATO vor contribui, potrivit sursei citate de AFP.
Și secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat, într-o declarație acordată ulterior agenției Reuters, că acordul anunțat de Trump le solicită aliaților să contribuie mai mult la securitatea acestei regiuni, iar rezultatele se vor vedea chiar de anul acesta, dar le revine comandanților militari sarcina de a elabora detaliile militare concrete, fără a afecta ajutorul militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia.
Mark Rutte a susținut că problema exploatării vastelor resurse minerale ale Groenlandei nu a fost abordată cu Trump în discuțiile desfășurate miercuri la Davos, iar negocierile vor continua între SUA, de o parte, și Danemarca și Groenlanda, de cealaltă parte.
Trump a reproșat anterior Danemarcei că ar neglija securitatea regiunii arctice în fața a ceea ce a descris drept amenințări din partea Rusiei și Chinei în această regiune strategică, motivându-și astfel intenția de anexare a Groenlandei.
Liderul de la Casa Albă a mai susținut că prezența militară americană stabilită pe această insulă încă din perioada Războiului Rece nu mai este suficientă.
Pe de altă parte, Groenlanda este bogată în resurse minerale, inclusiv pământuri rare, esențiale pentru tehnologiile avansate și pentru industria militară și față de care Trump și-a manifestat mult interesul de când a revenit la Casa Albă în urmă cu un an.
INTERVIURILE HotNews.ro