Rețelele sociale și influencerii, arma preferată de propagandă a administrației Trump. Nicio surpriză, în România, un politician și un partid urmează aceeași rețetă

Administrația Trump folosește rețelele sociale și ecosistemul de influenceri ca instrumente politice informale pentru a normaliza discursul anti-imigranți și pentru a pregăti opinia publică pentru măsuri abuzive care, în mod normal, ar stârni rezistență. Social este o infrastructură de legitimare și, de altfel, oficialii americani recunosc asta: „Meme-urile vor continua”, după cum a declarat un purtător de cuvânt al Casei Albe.

• Jurnalistul Vlad Dumitrescu trimite în fiecare miercuri dimineață newsletterul Good Tech. Dacă vrei să primești tool-uri practice și informațiile cheie ca să navighezi lumea online mai productiv, te poți abona aici:

Recent, Nekima Levy Armstrong, avocat și activistă pentru drepturile civile din Minneapolis, a fost arestată după ce a ajutat la organizarea unui protest la Cities Church din St. Paul, o biserică al cărei pastor este, în același timp, un oficial al Immigration and Customs Enforcement (ICE). Procurorul general Pam Bondi a susținut că Armstrong și alte trei persoane ar fi „coordonat” un „atac” asupra parohiei și că ar fi încălcat o lege federală care interzice intimidarea persoanelor în exercitarea drepturilor constituționale. 

La scurt timp după arestare, contul oficial de X al Casei Albe a publicat o imagine modificată cu inteligență artificială în care Armstrong apare plângând, în timp ce este escortată de agenți. „Este, din câte știu, prima dată când un cont oficial al guvernului unei democrații răspândește intenționat imagini alterate pentru a viza malițios unul dintre propriii cetățeni”, a scris cercetătoarea în dezinformare Caroline Orr Bueno. 

Reacția administrației Trump nu a fost o retractare, ci o confirmare cinică a strategiei: „Aplicarea legii va continua. Meme-urile vor continua”, a transmis Kaelan Dorr, purtător de cuvânt al Casei Albe.

Vedem aici o ilustrare clară a felului în care administrația Trump tratează platformele digitale ca pe un instrument politic în sine: statul nu mai comunică despre putere, ci o exercită direct în feed. Imaginea manipulată, limbajul amenințător și refuzul oricărei corecții urmăresc intimidarea și mobilizarea emoțională. În această logică, aplicarea legii și producerea de conținut viral devin două fețe ale aceluiași demers.

„Influencer-in-chief”

În ultimii ani, politica s-a mutat tot mai mult online. Evident, acest lucru se vede cel mai clar în Statele Unite, unde Donald Trump a fost numit anul trecut de Washington Post drept „influencer-in-chief”. E o descriere relativ exactă a felului în care puterea este construită, exercitată și justificată în era rețelelor sociale.

În 2024, Trump a ajuns din nou la Casa Albă și datorită prezenței sale constante în podcasturile unor figuri centrale din așa-numita manosferă americană, un ecosistem online dominat de discursuri despre masculinitate, libertate absolută de exprimare și neîncredere profundă în instituțiile statului. Aceste apariții nu au fost interviuri politice în sens clasic, ci conversații relaxate, cu audiențe uriașe, în care mesajele despre imigrație, ordine și „amenințările interne” au fost livrate fără contradicție, fără fact-checking și fără context. 

Odată ajuns președinte, această logică a fost instituționalizată. Contul oficial al Casei Albe de pe X a devenit rapid o veritabilă mașinărie de produs și distribuit meme-uri despre deportarea imigranților. Limbajul este simplu, vizual și agresiv, iar mesajul constant: statul este puternic, migranții sunt o problemă, iar orice opoziție este ridiculizată.

Vorbim o strategie politică coerentă. Meme-urile funcționează pentru că elimină distanța dintre stat și public. Există doar imaginea, reacția emoțională și distribuirea în lanț. În acest format, politica nu mai trebuie să fie convingătoare sau corectă; trebuie doar să fie virală.

O nouă alianță: influenceri de dreapta, miliardari și platforme de social media

O analiză Reuters descrie modul în care o nouă alianță formată din influenceri de dreapta, miliardari și platforme de social media începe să reconfigureze profund peisajul informațional american în favoarea lui Donald Trump. E vorba de apariția unui ecosistem coordonat, capabil să impună teme, cadre de interpretare și narațiuni dominante, în afara circuitelor clasice de informare.

Mulți dintre acești influenceri lucrează direct sau indirect cu oficiali ai administrației Trump, participă la întâlniri informale, primesc acces privilegiat sau sunt consultați public, inclusiv în apariții televizate de la Casa Albă. În acest context, ei devin o forță redutabilă în ceea ce e, practic, o campanie politică permanentă.

Totul se desfășoară pe fondul unor schimbări structurale în peisajul media digital, favorabile vocilor radicale de dreapta: relaxarea regulilor de moderare pe anumite platforme, recompensarea conținutului conflictual de către algoritmi și pierderea influenței presei tradiționale. În acest ecosistem, influencerii nu se limitează la a amplifica mesajele administrației, ci atacă activ rivalii lui Trump, presa mainstream și instituțiile statului care nu se aliniază. Rezultatul este o mașinărie de propagandă trumpistă cu o putere extraordinară.

Ce se întâmplă în prezent în Minneapolis arată cum această alianță dintre stat, influenceri și platforme începe să producă efecte concrete în lumea reală. Rețelele sociale care altădată erau folosite pentru mobilizarea comunităților locale sunt acum saturate de propagandă care distorsionează sistematic realitatea de la fața locului.

ICE desfășoară operațiuni în Minneapolis de luni de zile, însă actualul val de violențe din oraș a fost declanșat în decembrie, când creatorul de conținut de extremă dreapta Nick Shirley, un personaj popular mai ales în rândul Gen Z, a publicat un videoclip intitulat „Am investigat frauda de un miliard de dolari din Minnesota”. În clip, el susține că mai multe grădinițe, conduse de imigranți din Somalia, ar primi fonduri federale fără să aibă copii înscriși. Videoclipul a acumulat peste 3,5 milioane de vizualizări pe YouTube și aproximativ 139 de milioane pe X.

Isteria produsă în mediul online a acoperit aproape complet faptul că subiectul fusese deja documentat de ani de zile de presa locală și națională și că există o investigație FBI în desfășurare privind acuzațiile. În acest ecosistem informațional, contextul și verificarea contează mai puțin decât capacitatea unei povești de a genera furie, indignare și distribuiri.

În paralel, rețele media online de dreapta precum OAN, NewsNation și The Daily Wire au trimis echipe video în oraș, unde au mers pe rețeta clasică pentru a crea indignare, selectând protestatari, ridiculizându-i și transformându-i în ținte pentru publicul online. 

Rețelele lui Simion

Modelul descris mai sus nu este, însă, un fenomen strict american. Dimpotrivă, el este ușor de exportat și deja recognoscibil, în forme incipiente, și în România. George Simion și AUR au construit în ultimii ani o prezență online masivă, prin rețele de site-uri care mimează portalurile de știri dar și pe TikTok, unde partidul beneficiază de o rețea informală de influenceri, pagini aparent independente și creatori de conținut care amplifică constant mesajele naționaliste, anti-sistem și anti-minorități.

Diferența esențială este că, în România, AUR nu se află încă la putere. Odată ajuns, însă, într-o poziție de control instituțional real, un partid care a învățat deja să domine spațiul digital ar putea folosi aceeași infrastructură informală pentru a justifica măsuri represive, pentru a delegitima opoziția și pentru a transforma abuzul administrativ într-un spectacol online destinat mobilizării propriului electorat.

Deja, o mare parte din ecosistemul online apropiat de AUR funcționează pe logica „presei alternative”, prezentată ca singura sursă de adevăr într-un peisaj mediatic descris constant drept corupt și manipulator. Jurnaliștii sunt ținte frecvente, instituțiile sunt prezentate ca ostile, iar orice critică este reambalată ca dovadă de persecuție politică. Este același mecanism prin care influencerii pro-Trump se definesc drept „aliați ideologici”, nu propagandiști.

Ceea ce vedem astăzi în Statele Unite e un studiu de caz despre viitorul puterii în noul mediu digital în care trăim cu toții. Întrebarea e cât de pregătită e România să gestioneze o astfel de situație.