Dezbatere. Ar trebui limitat și în România accesul copiilor la rețelele sociale? Consilier prezidențial: „Și drogurile sunt interzise, dar asta înseamnă că nu avem acest fenomen?”
Accesul copiilor și adolescenților la rețelele sociale este tot mai des pus sub semnul întrebării, pe fondul unor cazuri recente de violență în care au fost implicați minori și al discuțiilor despre efectele mediului online asupra sănătății mintale. Tema a ajuns în atenția autorităților, iar opiniile diferă: un consilier prezidențial, șeful DSU și ministrul de Interne propun soluții diferite.
Consilierul prezidențial pe educație Sorin Costreie consideră că accesul copiilor la rețelele sociale „ar trebui reglementat prin vârstă”, însă măsura nu este suficientă în lipsa unei „educații axate pe responsabilitate și gândire critică”.
„Partea cea mai importantă de prevenție și care se duce la miezul problemei este centrarea educației noastre pe responsabilitate și gândire critică, ca să ofere puterea de a distinge”, a declarat Costreie, luni, la Digi24.
El susține că dezbaterea publică nu ajunge la fondul problemei și invocă studii care arată dificultăți tot mai mari în rândul copiilor: „Copiii noștri au probleme de memorie și concentrare față de generațiile trecute. Avem aceste probleme de autocontrol și, ați văzut, discernământ. (…) Avem problemele pe care iarăși cred că le știm cu adicțiile, adică adicția de droguri, de alcool, de tutun și de internet și jocuri.”
Costreie a amintit că România are deja „legea majoratului online”, care întărește controlul parental, și a susținut alinierea la politicile europene: „După părerea mea, cred că ar trebui să ne aliniem politicilor din Uniunea Europeană, că suntem partea acestei familii.”
Proiectul cunoscut ca „legea majoratului digital” stabilește vârsta de 16 ani ca prag pentru utilizarea serviciilor online fără acord parental, iar copiii sub această vârstă pot avea conturi pe platforme digitale doar cu consimțământul părinților. Legea a fost adoptată de Senat și se află în prezent la Camera Deputaților, care este forul decizional.
De ce consideră consilierul prezidențial că nu e suficientă interzicerea totală
Sorin Costreie a oferit și exemple de măsuri discutate sau deja aplicate în alte state europene. Potrivit acestuia, în Franța, Marea Britanie, Norvegia, Danemarca, Italia și Spania au loc dezbateri sau au fost introduse reguli care limitează utilizarea telefonului în școli. „De exemplu, la școală, la liceu să nu aibă în timpul orelor acces la telefon, decât dacă există o activitate didactică”, a explicat consilierul prezidențial.
În același timp, Costreie avertizează că interzicerea totală a accesului copiilor la rețelele sociale poate avea efecte contrare. „Bineînțeles că măsura cea mai importantă, dincolo de interzicere, care creează atracția aceasta a fructului oprit. Noi interzicem multe lucruri și drogurile sunt interzise, dar asta înseamnă că nu avem acest fenomen? Din păcate, îl avem”, a declarat el.
În opinia sa, soluția de fond ține de educație și de sănătatea mintală a copiilor. „Problema cea mai importantă aici este o educație care să pregătească mintea copiilor pentru așa ceva și accentul pe această sănătate mintală. Trebuie să le creștem gradul de a discerne între bine și rău, între adevăr și fals, între nociv și benefic”, a mai spus Costreie, subliniind că este nevoie de o educație „bazată pe valori și relevantă pentru elevi”, adaptată realităților actuale.
Raed Arafat: „Am ajuns la ceasul al 12-lea”
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, consideră că limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele sociale trebuie analizată urgent și avertizează asupra unor consecințe sociale grave. „Am ajuns la ceasul al 12-lea”, a declarat Arafat, sâmbătă, în direct la Digi24.
El a precizat că vorbește „ca persoană fizică”, nu din poziția de șef al DSU, și a argumentat că există deja semne clare ale impactului negativ: „Ne confruntăm cu situații care pot fi corelate clar cu rețelele de socializare și cu accesul excesiv și manipulat al copiilor și adolescenților pe aceste rețele.”
Arafat a comparat rețelele sociale cu alte domenii reglementate strict: „Este similar cu accesul la tutun, reclamele la alcool, reclamele la alte consumabile ca băuturile energetice și jocurile de noroc. Toate aduc bani cuiva și e clar că copiii au devenit targetul lor.”
În opinia sa, potrivit sursei citate, lipsa unor măsuri poate afecta generațiile viitoare: „Noi riscăm, dacă nu se iau măsuri de limitare, de reglementare a accesului la aceste rețele de socializare, ca generațiile viitoare să aibă probleme foarte mari de integrare în societate și să aibă probleme foarte mari de comportament în societate, mai ales după ce vor ieși din școli, după ce devin adulți.”
De asemenea, Arafat spune că soluțiile trebuie stabilite la nivel legislativ: „Soluția optimă trebuie identificată la nivel de Parlament, trebuie luate decizii. (…) Nu cred că există o soluție unică.”
El a indicat și rolul educației timpurii, oferind exemplul Finlandei, unde copiii învață încă din școala primară cum să evalueze critic conținutul online.
Cătălin Predoiu: „Nu sunt pentru interdicții”
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, se declară împotriva limitării accesului copiilor și adolescenților la rețelele sociale și susține că interdicțiile nu rezolvă problema de fond și sunt dificil de aplicat. „De principiu, nu sunt pentru interdicții, nici măcar în materia accesului minorilor sub o anumită vârstă la conținut online. Nu rezolvă problema de fond: codul moral educat”, a scris Predoiu într-o postare pe Facebook.
El susține că o astfel de măsură ar fi greu de pus în practică și ar ignora beneficiile mediului online: „Platformele online au și numeroase beneficii atunci când sunt folosite responsabil (…) Cum poți să oprești toți minorii să aibă acces online la anumite platforme?! Greu de aplicat, repet.”
„Copiii pot ajunge să folosească aceste platforme pe ascuns, fără niciun fel de protecție”
De asemenea, ministrul avertizează că interdicția totală ar putea avea efecte negative: „Nu ar face decât să creeze frustrare și curiozitate excesivă, iar copiii pot ajunge să folosească aceste platforme pe ascuns, fără niciun fel de îndrumare sau protecție.”
„Copiii trebuie învățați să recunoască informațiile false, manipularea, discursul instigator la ură sau comportamentele toxice din mediul online”, a continuat el.
În plus, Predoiu susține că „interdicția pentru minorii sub 15 ani de a accesa conținutul online nu rezolvă nimic” și propune o „cale de mijloc”, cu accent pe libertatea de exprimare și interzicerea strictă a conținutului care instigă la violență.
„Problema nu este existența platformelor online, ci modul în care sunt folosite. Interzicerea lor nu îi pregătește pe copii pentru realitate, ci îi face mai vulnerabili”, a mai afirmat ministrul, care a precizat că Ministerul de Interne „nu are atribuția stabilirii unor limite legale de libertate”, ci doar aplică legile adoptate de Parlament.
Ce măsuri au luat alte state
Australia a adoptat o lege prin care platformele trebuie să împiedice persoanele sub 16 ani să își creeze sau să păstreze conturi.
Franța a aprobat un proiect de lege care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și cere verificarea vârstei utilizatorilor, cu aplicare din septembrie 2026. Norvegia plănuiește să ridice vârsta minimă la care minorii pot consimți prelucrarea datelor pe rețele sociale de la 13 la 15 ani și lucrează la un sistem de verificare a vârstei.
În Regatul Unit, Guvernul analizează posibilitatea unor restricții similare cu cele australiene, chiar dacă încă nu există o interdicție completă pentru minori.
INTERVIURILE HotNews.ro