De ce reforma pensiilor militare nu seamănă cu cea a pensiilor magistraților

Una dintre problemele reformării sistemului de pensii militare, despre care a vorbit recent premierul Ilie Bolojan, este aceea că ar trebui făcută fără a scădea atractivitatea carierei militare, într-un context în care a crescut riscul de conflict în Europa, spun surse familiarizate cu subiectul. Toți liderii politici ai Europei vorbesc despre război, iar asta înseamnă că tinerii care vor să intre în armată vor cântări mai bine între beneficii și riscuri. 

• O analiză despre pensiile militare din România și din Europa poate fi citită în ediția din 3 februarie a newsletterului „Rațiunea, înapoi!”. Pentru a o primi trebuie să vă abonați aici:

La începutul acestui an, șeful Poliției Municipiului Sibiu, Sebastian Veștemeanu, s-a pensionat la vârsta de 47 de ani. „S-ar putea să mă fac instructor de înot”, a declarat fostul polițist publicației locale Turnul Sfatului. Nu ai cum să-l contrazici. Cu aproape toată viața în față, la 47 de ani poți să faci aproape orice.

Nu e deloc neobișnuit pentru România ca un polițist să se pensioneze înainte de 50 de ani. Personal, cunosc vreo trei cazuri. Exemplul de mai sus a fost folosit însă de premierul Ilie Bolojan, într-un interviu pentru G4Media, pentru a ilustra planul de reformă a pensiilor și în sectorul de ordine publică și apărare. 

„Este parte a pachetului de administrație”, a explicat premierul.

După legea privind pensiile magistraților, deocamdată, blocată la Curtea Constituțională (o nouă ședință va avea loc pe 11 februarie), urmarea firească este ca și celelalte pensii speciale să fie reformate. În 2025, România avea 211.000 pensionari care au lucrat în Armată, Ministerul de Interne, SIE, SRI, STS. Toți beneficiază de pensii de serviciu sau speciale.

Militarii, cu ochii pe ceea ce se întâmplă la CCR cu pensiile magistraților

Este foarte important cum se tranșează problema pensiilor magistraților, mai ales după ce Înalta Curte a acuzat Guvernul că vrea să anuleze pensia de serviciu. Mai specific, este vorba despre stabilirea acelui procent din ultimul salariu în funcție de care va fi calculată pensia. Acesta va fi un reper și pentru pensiile militarilor, mi-a explicat din Curtea Constituțională. 

În acest moment, în România baza de calcul pentru pensiile militare este de 65% din media soldelor brute din 12 luni consecutive, la alegere, în ultimii 5 ani. Pentru cei care depășesc 25 de ani vechime se adaugă 1% pentru fiecare an, dar nu mai mult de 85%.

În Germania, pensia militară este de maxim 73% din media ultimelor venituri salariale, în Franța 75% din solda brută, iar în Polonia, tot 75% din ultimul salariu obținut. 

Diferențe apar însă în ceea ce privește vârsta de pensionare – în general, în celelalte țări europene aceasta mai ridicată decât în România. În Germania, de exemplu, poți să treci în rezervă dacă ai împlinit 55 de ani. 

Continuarea articolului poate fi citită în ediția din 3 februarie a newsletter-ului „Rațiunea, înapoi!”.