A patra încercare: pensiile magistraților, din nou la CCR. Judecătorii constituționali încearcă să treacă de blocaj, la 18 zile după ce patru dintre ei au boicotat ultimele două ședințe
Judecătorii Curții Constituționale a României se reunesc, vineri, de la ora 10.00, pentru a discuta, pentru a patra oară, dacă este sau nu constituțională legea adoptată de Guvernul Bolojan care modifică pensiile magistraților. Surse din instituție spun, însă, pentru HotNews că urmează o nouă amânare.
- Tot astăzi, de la ora 9:00, la Curtea de Apel București are loc un nou termen de judecare a dosarelor în care avocata Silvia Uscov contestă numirea judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuoic.
- Demersul fără precedent al avocatei Uscov, membră AUR, a venit în plin blocaj la CCR generat de cei patru judecători propuși la CCR de PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Ei au boicotat în decembrie două zile la rând ședințele CCR, iar astfel s-a ajuns la lipsa de cvorum, care nu a permis luarea unei decizii.
Pe ordinea de zi a ședinței de astăzi de la CCR figurează un singur punct, cel referitor la pensiile magistraților. Surse din cadrul Curții Constituționale spun, însă, că nu va fi vreun deznodământ.
„Va fi o nouă amânare”, au declarat, pentru HotNews, înaintea ședinței de vineri, surse din CCR.
Curtea Supremă, condusă de Lia Savonea, a anunțat joi, cu câteva ore înaintea ședinței CCR de astăzi, că va trimite către judecătorii CCR un nou raport, care arată că „aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”.
O amânare, o părăsire a ședinței și o neprezentare
Ședința de astăzi a CCR este a patra când instituția se reunește în încercarea de a da o decizie privind proiectul care modifică pensiile magistraților. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea, a contestat proiectul Guvernului imediat după adoptarea de către Parlament, la începutul lunii decembrie.
La prima ședință CCR, din 10 decembrie, judecătorii constituționali au amânat luarea unei decizii. Ulterior, la ședința din 28 decembrie, patru judecători, toți propuși de PSD – Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga – au părăsit ședința, astfel că nu s-a mai putut lua o hotărâre.
„Nu există un termen, nu există o regulă prin care să fie limitate amânările deciziei Curții. Teoretic, putem asista la o nouă sau la alte amânări”, explica atunci Tudorel Toader, care a fost judecător la CCR timp de zece ani, într-un dialog cu HotNews.
În 29 decembrie, când ședința a fost reluată, cei patru judecători care cu o zi înainte părăsiseră sala nu s-au mai prezentat deloc.
Surse din CCR au explicat pentru HotNews că regulamentul instituției prevede că în momentul luării unei decizii pe un anumit subiect – de constituționalitate sau neconstituționalitate – trebuie să fie prezenți toți judecătorii care au participat la deliberări.
În cazul acestui proiect de lege, la deliberări au participat toți cei nouă judecători. Așadar, pentru a fi luată o decizie, este nevoie de participarea tuturor celor nouă la ședință, conform acelorași surse.
Boicotul
După ce au boicotat ultima ședință a CCR, cei patru judecători constituționali au transmis un comunicat comun în care au susținut că absența lor de la ședință „nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea” CCR.
Stan, Licu, Busuoic, și Deliorga au mai spus că „participarea la o astfel de ședință ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea și cu regulamentul de funcționare al Curții, și nu cu exercitarea responsabilă a mandatului de judecător constituțional”.
Ce vor cei patru judecători CCR de la Guvern
În același comunicat, cei patru judecători spuneau că motivul pentru care au vrut o amânare a unei decizii a fost pentru că au cerut „solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudență a Curții Constituționale”.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a spus, joi, 15 ianuarie, pentru HotNews, că Executivul nu a primit nicio astfel de cerere de la CCR de la data ultimei ședințe. Adică din 29 decembrie 2025.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu: „Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituţionalităţii legilor”
După declarațiile celor patru judecători, președinta CCR Simina Tănăsescu a afirmat că acest studiu nu este obligatoriu.
„Pentru că am văzut în presă speculaţii legate de un eventual studiul de impact, trebuie să precizez: studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, e reglementat de Legea 24/2000, nu e o noutate. Şi nu fac altceva decât să precizez informaţii care sunt cunoscute în spaţiul public pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial. Curtea Constituţională are o constantă jurisprudenţă, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituţionalităţii legilor. E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudenţa în momentul de faţă, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a spus Simina Tănăsescu, într-o declarație de presă, făcută pe 29 decembrie, la sediul CCR.
Ce prevede legea care modifică pensiile magistraților
Legea pentru care Ilie Bolojan și-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament, în 2 decembrie, are o singură diferență majoră față de prima variantă, care a picat la CCR în luna octombrie. Față de prima variantă, legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10.
- Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în forma anterioară propusă de Guvernul Bolojan.
- Perioada de tranziție însă a crescut de la 10 la 15 ani. Concret, asta înseamnă că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani.
- În fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani.
- Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.
- Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.
Prima dată, premierul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe legea privind pensiile magistraților în 1 septembrie. În 20 octombrie, Curtea Constituțională a respins legea pe formă, argumentând că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
În textul legii se precizează că aceasta se aplică de la 1 ianuarie 2026, dar, având în vedere că acest lucru nu mai este posibil, dată fiind întârzierea unei decizii din partea CCR, această precizare va trebui să fie modificată de Parlament, înainte de promulgare.
De acest proiect depind și 231 de milioane de euro din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Surse guvernamentale au explicat în luna decembrie pentru HotNews că încă sunt șanse ca România să primească banii din PNRR sau măcar o parte din această sumă, însă condiția este ca proiectul de reformă a pensiilor magistraților să fie adoptat până pe 28 ianuarie 2026, la două luni de când a expirat termenul ințial dat României.
INTERVIURILE HotNews.ro