Ministrul Finanțelor susține că vrea să afle de ce au fost depuse în bănci și transformate în lei fonduri europene de miliarde de euro / „Clarificăm aceste aspecte”

Alexandru Nazare, ministrul finanțelor, a declarat, joi, la Guvern, că a cerut informații de la Trezoreria Statului despre cazurile privind transformarea fondurilor europene în lei, plasarea banilor în bănci, pentru câștiguri din dobânzi. Această solicitare a fost făcută după ce HotNews a scris, în exclusivitate, că fondurile europene de 1,7 miliarde de lei gestionate de Ministerul Energiei și care trebuiau să ajungă la beneficiari au fost plasate, în decembrie 2024, la depozitele CEC Bank, obținând dobânzi de peste 600 milioane de lei. Informațiile au fost furnizate oficial chiar de Ministerul Energiei, la solicitarea HotNews.

„Am cerut informații în acest sens de la Trezorerie, am cerut informații și de la Ministerul Energiei, am cerut o întâlnire comună în care să clarificăm aceste aspecte”, a răspuns ministrul întrebat de HotNews care este valoarea fondurilor europene depuse în bănci, câte instituții au făcut acest lucru și cu ce scop.

Aceste informații nu sunt cunoscute nici la nivelul Guvernului, chiar dacă fondurile europene au fost plasate în bănci în baza unei ordonanțe de urgență aprobată în decembrie 2024. „Cancelaria Prim-Ministrului nu dispune de astfel de informații”, a răspuns Guvernul la solicitarea HotNews.

În decembrie 2024, a fost emisă o Ordonanță de Urgență (OUG 138/2024), cu prevederi care permit entităților de stat să transforme fondurile europene în lei, să le plaseze în bănci și să le țină acolo special pentru câștiguri din dobânzi. Actul normativ mai prevede că sumele obținute „nu pot fi supuse controlului altor autorități”, precum Curtea de Conturi sau corpuri de control.

În urma întrebărilor HotNews, Ministerul Energiei a confirmat că, în anul 2025, a obținut 609.314.801 lei din dobânzi bancare aferente depozitelor constituite. Aceasta înseamnă că dobânda a fost de peste 7%.

Pentru a obține dobânzi cât mai mari, s-au înregistrat întârzieri sau blocaje în plata beneficiarilor finanțărilor, au declarat pentru HotNews surse guvernamentale.

Cum s-au obținut sute de milioane de lei din dobânzi, bani care se află în bănci și nu sunt controlați de nimeni

Un caz documentat de HotNews este cel al Ministerului Energiei. În urma întrebărilor HotNews, Ministerul Energiei a confirmat că, în anul 2025, a obținut 609.314.801 lei (121 milioane euro) din dobânzi bancare aferente depozitelor constituite.

Operațiunile de schimb valutar și constituire de depozite bancare au avut loc în decembrie 2024, imediat după aprobarea OUG 138/2024. Banii au provenit de la sumele încasate de la Banca Europeană de Investiții (BEI) aferente Fondului pentru modernizare. În 2024, România a obținut aproximativ 1,1 miliarde euro în Cadrul Fondului pentru Modernizare.

Ministerul Energiei nu a precizat câți bani a transformat în lei și a plasat în bănci, obținând apoi 600 de milioane de lei din dobânzi.

„Deciziile privind aceste operațiuni sunt considerate decizii de oportunitate și nu pot fi supuse controlului altor autorități”, a transmis Ministerul Energiei.

Ministerul a precizat că în 2025 nu a convertit fonduri europene.

Unde au fost folosiți banii din dobânzi

Potrivit Ministerului Energiei, sumele obținute din dobânzi nu au fost utilizate până în prezent și se află în continuare la dispoziția instituției. Banii se află la dispoziția Ministerului Energiei și vor fi folosiți pentru „acoperirea cheltuielilor administrative necesare gestionării Fondului pentru modernizare” și pentru „susținerea pregătirii de proiecte și investiții în sectoarele energetice prioritare, inclusiv elaborarea documentațiilor tehnice și sprijinirea start-upurilor din domeniu”.

Ministerul Energiei susține că nu s-a ajuns la blocarea sau întârzierea plăților către beneficiarii fondurilor europene, ca urmare a constituirii depozitelor bancare.

Instituția arată că, în fiecare ciclu de plată, solicită fonduri suficiente pentru a asigura continuitatea tuturor investițiilor aflate în derulare, iar plățile subsecvente sunt cerute astfel încât să acopere toate etapele de implementare ale proiectelor.

De asemenea, Ministerul susține că, în cadrul fiecărui raport anual transmis către BEI, a furnizat toate informațiile prevăzute de regulamentele europene de implementare.