Ministerul Energiei spune că a transformat în lei fonduri europene de 1,7 miliarde de euro, pe care i-a ținut la bancă pentru dobânzi / La ce bancă au fost plasate sumele

Fondurile europene gestionate de Ministerul Energiei și care trebuiau să ajungă la beneficiari au fost plasate, în decembrie 2024, la depozitele CEC Bank, cu scopul obținerii de dobânzi. Plasamentele în depozite bancare din luna decembrie 2024, în baza unei ordonanțe emise de Guvernul Ciolacu la finalul lui 2024, au fost în valoare de 8.483.539.670 lei, ceea ce înseamnă circa 1,7 miliarde de euro, potrivit unor noi răspunsuri transmise de Ministerul Energiei la solicitarea HotNews.

• HotNews a scris în exclusivitate cum a fost emisă o Ordonanță de Urgență (OUG 138/2024), cu prevederi care permit entităților de stat să transforme fondurile europene în lei, să le plaseze în bănci și să le țină acolo special pentru câștiguri din dobânzi. Actul normativ mai prevede că sumele obținute „nu pot fi supuse controlului altor autorități”, precum Curtea de Conturi sau corpuri de control.
• Până la această ordonanță de urgență, instituțiile statului nu puteau să facă astfel de operațiuni financiare cu fondurile europene care ajung, mai întâi, la Trezoreria Statului.

În urma întrebărilor HotNews, Ministerul Energiei a confirmat că, în anul 2025, a obținut 609.314.801 lei din dobânzi bancare aferente depozitelor constituite. Aceasta înseamnă că dobânda a fost de peste 7%.

Pentru a obține dobânzi cât mai mari, s-au înregistrat întârzieri sau blocaje în plata beneficiarilor finanțărilor, au declarat pentru HotNews surse guvernamentale.

HotNews a solicitat, vineri, puncte de vedere atât Ministerului Finanțelor, cât și Guvernului, legate de amploarea acestor practici la nivelul întregii administrații publice și impactul lor asupra fluxurilor de plăți din fonduri europene. Răspunsurile le vom publica imediat ce vor fi transmise.

Cum au făcut ministerele sute de milioane de euro din dobânzi, bani care se află în bănci și nu sunt controlați de nimeni

Un caz documentat de HotNews este cel al Ministerului Energiei. În urma întrebărilor HotNews, Ministerul Energiei a confirmat că, în anul 2025, a obținut 609.314.801 lei (121 milioane euro) din dobânzi bancare aferente depozitelor constituite.

Operațiunile de schimb valutar și constituire de depozite bancare au avut loc în decembrie 2024, imediat după aprobarea OUG 138/2024. Banii au provenit sumele încasate de la Banca Europeană de Investiții (BEI) aferente Fondului pentru modernizare. În 2024, România a obținut aproximativ 1,1 miliarde euro în Cadrul Fondului pentru Modernizare.

Ministerul Energiei nu a precizat câți bani a transformat în lei și a plasat în bănci, obținând apoi 600 de milioane de lei din dobânzi.

„Deciziile privind aceste operațiuni sunt considerate decizii de oportunitate și nu pot fi supuse controlului altor autorități”, a transmis Ministerul Energiei.

Ministerul a precizat că în 2025 nu a convertit fonduri europene.

Unde au ajuns banii

Potrivit Ministerului Energiei, sumele obținute din dobânzi nu au fost utilizate până în prezent și se află în continuare la dispoziția instituției. Banii se află la dispoziția Ministerului Energiei și vor fi folosiți pentru „acoperirea cheltuielilor administrative necesare gestionării Fondului pentru modernizare” și pentru „susținerea pregătirii de proiecte și investiții în sectoarele energetice prioritare, inclusiv elaborarea documentațiilor tehnice și sprijinirea start-upurilor din domeniu”.

Ministerul Energiei susține că nu s-a ajuns la blocarea sau întârzierea plăților către beneficiarii fondurilor europene, ca urmare a constituirii depozitelor bancare.

Instituția arată că, în fiecare ciclu de plată, solicită fonduri suficiente pentru a asigura continuitatea tuturor investițiilor aflate în derulare, iar plățile subsecvente sunt cerute astfel încât să acopere toate etapele de implementare ale proiectelor.

De asemenea, Ministerul susține că, în cadrul fiecărui raport anual transmis către BEI, a furnizat toate informațiile prevăzute de regulamentele europene de implementare.

Decizii de „oportunitate”, la solicitarea Ministerului Finanțelor

Potrivit OUG 138/2024, deciziile privind efectuarea de operațiuni financiare cu disponibilități bănești sunt considerate decizii de oportunitate și nu pot face obiectul controlului altor autorități.

Ministerul Energiei arată că fructificarea disponibilităților bănești a fost realizată în baza acestui cadru legal, cu aprobarea conducerii instituției și la solicitarea Ministerului Finanțelor.

Ce prevede exact OUG 138/2024

Pe 2 decembrie 2024, Ordonanța de Urgență a fost pusă în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Finanțelor, iar a doua zi a fost aprobată în ședința de Guvern. Prevederile referitoare la operațiunile bancare nu se aflau în varianta aflată în transparență decizională.

Aceste prevederi sunt:

• Instituțiile publice și entitățile cu capital majoritar sau integral de stat, cu excepția instituțiilor de credit, pot efectua operațiuni și servicii financiare cu disponibilul bănesc în lei sau valută, inclusiv prin efectuarea de schimburi valutare și plasamente sau depozite la instituții de credit, indiferent de nivelul veniturilor astfel obținute.
• În cazul entităților cu capital majoritar sau integral de stat, efectuarea operațiunilor și serviciilor financiare prevăzute la alin. (1) se face pe baza aprobării adunării generale a acționarilor.
• Deciziile ordonatorilor de credite, pentru operațiuni și servicii financiare cu disponibilități bănești în lei sau valută, luate în mod direct sau ca reprezentanți ai autorităților tutelare reprezintă decizii de oportunitate și nu pot face obiectul controlului altor autorități.
• Cheltuielile de orice natură pentru operațiunile și serviciile financiare cu disponibilul bănesc în lei sau valută se suportă din veniturile aferente valorificării acestor disponibilități bănești, eventuale diferențe de cost neacoperite se suportă din bugetul Trezoreriei Statului.
• Solicitările pentru efectuarea operațiunilor prevăzute la alin. (1) și (2) pot fi inițiate la solicitarea Ministerului Finanțelor în mod justificat.

De ce prevederea referitoare la companiile de stat „nu este în concordanță cu principiile de guvernanță corporativă”

Guvernul a luat în discuție, o lună mai târziu, eliminarea prevederii potrivit căreia efectuarea operațiunilor financiare realizate de companiile cu capital de stat să fie făcute în baza aprobării adunării generale a acționarilor. În cele din urmă prevederea a rămas. Potrivit unui proiect de OUG aflat pe site-ul Consiliului Economic și Social, în ianuarie 2025, această prevedere nu este în concordanță cu principiile de guvernanță corporativă.

În plus, „la nivel legislativ nu a existat/nu există o interdicție pentru companiile de stat sau cele private de a efectua operațiuni financiare (schimb valutar) sau plasament”, se arăta în motivarea proiectului care viza eliminarea acestei prevederi.

„Operațiunile financiare de plasament și schimb valutar reprezintă operațiuni curente ale companiilor și atributul exclusiv al managementului acestora, iar menținerea normelor prin care aceste operațiuni se pot face doar cu aprobarea Adunării generale a acționarilor conduce la adoptarea unor decizii care nu au la bază rațiuni economice, ci elemente subiective de oportunitate”, mai precizează documentul citat.

Potrivit acestuia, „operațiunile financiare (schimb valutar) sau plasament au la bază cotații care nu pot fi menținute până la momentul aprobării de către Adunarea generală a acționarilor cu privire la efectuarea sau derularea operațiuni efective. Companiile pot avea în derulare contracte cu furnizori externi care prevăd plăți în moneda țării respective și termene scurte de plată, neachitarea la timp, în conformitate cu prevederile contractuale, putând duce la rezilierea contractelor și plata de daune pentru nerespectarea termenelor prevăzute în contract și tototdată la perturbări grave în activitatea curentă a companiilor”.

„Modificarea legislativă este necesară, în vederea evitării oricărei imixtiuni a Adunării generale a acționarilor în activitatea operațională a companiei”, se mai arăta în document.

Prevederea se regăsește în continuare în textul OUG 138/2024.