Semnal al Băncii Naționale: România este stabilă, dar funcționează pe echilibre fragile. Riscurile se adună

România nu este într-o criză financiară, însă nici nu mai e într-o zonă economică de confort, atrage atenția Banca Centrală. 

Este, pe scurt, concluzia sondajului publicat de Banca Națională a României privind riscurile sistemice, document care arată ce văd băncile din interior: unde se adună tensiunile, ce poate deraia și care sunt vulnerabilitățile care pot deveni probleme serioase dacă apare vreun șoc.

Mesajul BNR: nu există un singur pericol major, ci o combinație de riscuri care se pot alimenta reciproc – deficit bugetar, deficit extern, dependența de finanțarea statului, presiuni pe firme și pe debitorii cu rate.

Cele mai importante bănci din România, chestionate de Banca Națională, au identificat șase riscuri ridicate și alte cinci riscuri moderate.

Economia consumă mai mult decât produce

În topul îngrijorărilor se află deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne – o expresie tehnică, dar care are un sens foarte concret: România cheltuiește în mod constant mai mult decât produce și își finanțează diferența prin datorii.

Această problemă se vede în două zone: în deficitul bugetar (statul cheltuiește mai mult decât încasează) și în deficitul de cont curent (România importă mai mult decât exportă).

Chiar și dacă l-am lua separat, fiecare dezechilibru e greu de gestionat. Împreună, ele cresc vulnerabilitatea țării în fața unei schimbări de context: dobânzi mai mari, investiții mai puține, un șoc geopolitic sau o încetinire economică în UE.

Băncile și statul – o legătură care ajută azi, dar poate crea probleme mâine

Un punct sensibil semnalat constant în astfel de evaluări este legătura strânsă dintre bănci și finanțele publice. Băncile sunt printre principalii cumpărători de titluri de stat. Statul, la rândul lui, are nevoie de finanțare constantă pentru deficit și refinanțări.

Această relație are un avantaj clar: statul se poate împrumuta relativ stabil, iar băncile au active considerate sigure.

Dar există și o vulnerabilitate: dacă riscul suveran crește (de exemplu, din cauza deficitului mare sau a unei deteriorări a ratingului), costurile de finanțare cresc pentru stat. Iar presiunea se transmite rapid și către bănci, prin dobânzi, reevaluarea titlurilor și încrederea investitorilor.

Creditarea: unde apar primele fisuri

Sondajul publicat de Banca Națională arată că băncile sunt atente la riscul ca o parte din credite să devină mai greu de rambursat.

Nu vorbim despre un val inevitabil de credite neperformante, dar presiunea este reală, mai ales în zonele cele mai sensibile: IMM-uri cu marje mici și lichiditate redusă, firme dependente de consum, persoane care au credite și au fost lovite de scumpiri și dobânzi.

După doi ani în care inflația a erodat veniturile, iar dobânzile au rămas ridicate, riscul este simplu: o parte din economie intră în 2026 cu o „rezervă” mai mică de rezistență.

Un risc care nu se vede în PIB

O vulnerabilitate clasică în România, resimțită puternic în economie și semnalată și acum, este blocajul financiar între firme: întârzieri în plăți, facturi neîncasate, lanțuri de datorii între companii.

Acest fenomen nu apare spectaculos în statistici, dar produce efecte în cascadă: întârzieri între firme → insolvențe → credite neperformante → băncile devin mai prudente → finanțarea se restrânge → economia încetinește.

În sondajul BNR, această zonă apare indirect, prin riscul perceput în mediul corporativ și în calitatea creditului.

Ce înseamnă „risc sistemic” în viața reală

Cazul 1: o firmă mică, prinsă între scumpiri și întârzieri

O companie de construcții dintr-un oraș mediu lucrează pe contracte publice și private. Materialele s-au scumpit, costul forței de muncă a crescut, iar plățile vin tot mai greu. Firma nu intră în faliment imediat, dar începe să amâne plata unor facturi sau rate.

În termeni BNR, acesta este începutul: un risc de lichiditate care poate deveni risc de credit.

Cazul 2: o familie cu credit, prinsă între dobândă și scumpiri

O familie cu un credit ipotecar luat în 2021 plătește astăzi o rată mult mai mare. Salariile au crescut, dar și cheltuielile: energie, alimente, servicii. Dacă apare un șoc (o pierdere temporară a venitului, o boală), familia nu intră imediat în incapacitate de plată, dar devine vulnerabilă.

În termeni BNR: un segment sensibil la dobândă și la inflație.

Ce spune, de fapt, Banca Națională prin sondajul publicat joi: nu există încă nicio criză în România, dar nici o zonă economică de confort.

Sistemul bancar rămâne capitalizat și lichid, iar băncile au trecut testul ultimilor ani relativ bine. Mesajul este altul: România intră în 2026 cu o acumulare de riscuri.

Și, într-un asemenea context, nu ai nevoie de un șoc uriaș ca să apară probleme. E suficient un șoc moderat.

Cele 3 semnale simple care trebuie urmărite în 2026 

Deficitul bugetar și modul în care statul îl finanțează, evoluția dobânzilor și presiunea pe debitori și insolvențele și întârzierile la plată în economie – sunt lucrurile care trebuie urmărite în acest an. 

Sondajul BNR poate fi tradus simplu: România funcționează. Dar funcționează pe un set de echilibre fragile, iar riscurile sunt suficient de concentrate astfel încât un șoc să producă efecte în lanț.  Cu alte cuvinte: nu este momentul să ne panicăm, ci mai degrabă să ne disciplinăm fiscal și economic.