Lia Savonea intervine din nou, în încercarea de a opri modificarea pensiilor magistraților. Ea cere opinia Curții Europene de Justiție

Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de Lia Savonea cere CCR să sesizeze Curtea  de Justiție a Uniunii Europene pentru a se stabili dacă modificările la pensiile magistraților propuse de Guvernul Bolojan respectă dreptul Uniunii Europene. Demersul vine cu o zi înaintea ședinței Curții Constituționale care are din nou pe agendă pensiile judecătorilor și procurorilor.

Prin acest demers, instanța supremă, condusă de Lia Savonea, cere Curții Europene să verifice dacă propunerile de modificare a sistemului de pensii pentru procurori și judecători respectă exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție.

„Probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene”

„În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților”, spune Înalta Curte de Casație și Justiție, într-un comunicat transmis marți.

Instanța supremă a formulat cinci obiecții, despre care susține că ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene, întrucât:

• „pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; 
• nu sunt însoțite de o fundamentare riguroasă și transparentă care să permită efectuarea unui test de proporționalitate, în lipsa datelor necesare; 
• pot reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor; 
• perpetuează o stare de instabilitate legislativă; 
• instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv”.

ICCJ spune că demersul de astăzi se înscrie în „preocuparea constantă pentru protejarea independenței justiției, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene.

„Utilizarea mecanismului sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, precum și pentru consolidarea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii”, adaugă ICCJ.

Președinta ICCJ, Lia Savonea, este și cea care a contestat la Curtea Constituțională proiectul Guvernului Bolojan de reducere a pensiilor judecătorilor și procurorilor și de creștere a vârstei de pensionare.

Miercuri, 11 februarie, CCR are din nou pe agendă pensiile magistraților, însă este de așteptat ca decizia să fie amânată din nou.

Surse din Curtea Constituțională au declarat că judecătorul Gheorghe Stan – numit la propunerea PSD – a intrat în concediu paternal pentru zece zile lucrătoare începând de luni, 9 februarie. Potrivit regulamentului de funcționare a CCR, deciziile nu pot fi luate fără prezența unui judecător care a participat la dezbateri.

Ce prevede legea care modifică pensiile magistraților, blocată la CCR

Legea pentru care Ilie Bolojan și-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament, în 2 decembrie, are o singură diferență majoră față de prima variantă, care a picat la CCR în luna octombrie. Față de prima variantă, legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10.

Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în forma anterioară propusă de Guvernul Bolojan. Perioada de tranziție însă a crescut de la 10 la 15 ani. Concret, asta înseamnă că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani. În fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani.

Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.

Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.

În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, dar nu poate depăși ultimul salariu net încasat.